Comuni┼čtii au f─âcut

0
0
canal dunare marea neagra santier comunism

Citesc ├«nc─â un articol eronat despre modernizarea comunist─â a Rom├óniei. Teza: comuni┼čtii au industrializat zona One┼čti, au f─âcut acolo o platform─â industrial─â care avea nevoie de muncitori califica┼úi, ceea ce a dus la dezvoltarea ├«nv─â┼ú─âm├óntului ├«n regiune.

Cum pe vremea comuni┼čtilor totul era ÔÇ×gratisÔÇŁ, de modernizarea ┼či ┼čcoala ÔÇ×gratuit─âÔÇŁ au beneficiat locuitorii din One┼čti dintre care s-au ridicat v├órfuri precum Nadia Com─âneci, Loredana Groza ┼či Daniel Dines. Comuni┼čtii au f─âcut, cel pu┼úin a┼ča ne spune Vasile Ernu ├«n articolul ÔÇ×Cazul One┼čti. Sau cum ajunge capitalist de succes un produs al ┼čcolii comunisteÔÇŁ

Hai s─â ├«ncepem cu gratuitatea. Robert Heinlein sau Milton Friedman ar zice TANSTAAFL! (ÔÇ×There ain't no such thing as a free lunchÔÇŁ), cu at├ót mai mult ├«ntr-o economie de sistem ├«nchis, dorit autarhic, din Rom├ónia anilor comuni┼čti. Costurile pentru ÔÇ×┼čcoala gratisÔÇŁ erau deduse din plus-valoarea generat─â de oamenii muncii, plus-valoare administrat─â de casta activi┼čtilor de partid. ┼×coala nu era ÔÇ×gratisÔÇŁ, salariile erau foarte mici ┼či profiturile erau administrate de stat, iar medita┼úiile au ├«nflorit dintotdeauna ├«n Rom├ónia (dac─â citi┼úi cu aten┼úie romanele interbelice vede┼úi c─â studen┼úii meditau liceeni ca s─â-┼či c├ó┼čtige p├óinea ┼či v─â pute┼úi ├«ntreba p─ârin┼úii ┼či bunicii despre sistemul de medita┼úii din perioada comunist─â, aproape identic cu cel din ziua de azi).

C├ót de ÔÇ×comunist─âÔÇŁ era ┼čcoala? Cine nu cunoa┼čte istoria comunismului rom├ónesc poate zice c─â era ÔÇ×comunistÔÇŁ sistemul de educa┼úie dinainte de 1989. Doar c─â lucrurile sunt u┼čor diferite. Sistemul de cicluri de 4 ani (primar, gimnazial, liceal, universitar) cu examene la ├«ncheierea gimnaziului ┼či liceului (capacitate ┼či bacalaureat) este de inspira┼úie franco-german─â ┼či a fost pus ├«n mi┼čcare de p─ârintele sistemului educa┼úional rom├ónesc Spiru Haret (pe vremea lui s-au construit peste 2000 de ┼čcoli la sf├ór┼čitul secolului XIX). Dup─â venirea la putere a comuni┼čtilor Rom├ónia a trecut la sistemul de ├«nv─â┼ú─âm├ónt sovietic, cu 10 clase ┼či f─âr─â examene gen capacitate/ bacalaureat. Dup─â ce l-a convins pe Hru┼čciov s─â retrag─â trupele sovietice din Rom├ónia, treptat Gh. Gheorghiu Dej a renun┼úat la tot felul de chestii de inspira┼úie sovietic─â, printre care ┼či la modelul educa┼úional (┼či nu e vorba doar de ciclurile de ├«nv─â┼ú─âm├ónt, dar ┼či la curricul─â). Pe m─âsur─â ce au fost elibera┼úi din ├«nchisori intelectualii regimului anterior curricula ┼čcolar─â rom├óneasc─â a revenit treptat la con┼úinutul/ stilul anterior, cel din perioada interbelic─â. Un exemplu: dup─â 1990 am apucat s─â fac istoria cu manualul lui P.P. Panaitescu din 1940 ├«ntr-o edi┼úie anastatic─â ÔÇô manual care era 90% identic cu manualele ÔÇ×comunisteÔÇŁ, cel pu┼úin p├ón─â la Primul R─âzboi Mondial. ├Änv─â┼ú─âm├óntul ÔÇ×comunistÔÇŁ din Rom├ónia a fost ÔÇ×comunistÔÇŁ doar c├ót s─â-┼či p─âstreze aparen┼úele, esen┼úa lui a fost o continuare a sistemului pus ├«n mi┼čcare de Spiru Haret. (Deja ├«n secolul XXI am fi avut nevoie de o clon─â a lui Spiru Haret, ca s─â se ocupe de adaptarea sistemului la ceea ce se ├«nt├ómpl─â prin lume).

Acum despre industrializarea ÔÇ×comunist─âÔÇŁ a Rom├óniei. Foarte pe scurt: tot ce au f─âcut ÔÇ×comuni┼čtiiÔÇŁ nu este altceva dec├ót continuarea planurilor de dezvoltare puse pe h├órtie ┼či ├«ncepute de capitali┼čtii interbelici. Industrie petrolier─â, drumuri ┼či poduri, hidrocentrale, termocentrale, combinate siderurgice, electrificare, conducte de gaze naturale, construc┼úii de automobile, construc┼úii de nave ÔÇô toate, dar absolut toate ├«┼či au originile ├«n perioada interbelic─â. ÔÇ×Comuni┼čtiiÔÇŁ rom├óni nu au inventat nimic, ini┼úial ├«n planurile de dezvoltare sovietice Rom├ónia trebuia s─â fie ┼úar─â agrar─â, planuri urmate o perioad─â p├ón─â c├ónd Gheorghe Gheorghiu Dej a ├«nceput s─â se desprind─â de planificarea sovietic─â ┼či au fost reluate fostele planuri ÔÇ×capitalisteÔÇŁ. Tot de prin a doua parte a domniei lui Dej s-a c─âutat permanent s─â se aduc─â ├«n Rom├ónia tehnologie occidental─â, tehnologia sovietic─â nu era foarte c─âutat─â pe aici.

┼×i ├«nc─â o chestie, destul de important─â cred: dezvoltarea din zona One┼čti a fost un proiect personal al lui Gheorghe Gheorghiu Dej, pe care ├«l legau amintirile tinere┼úii revolu┼úionare de zon─â, f─âcuse parte din ni┼čte greve pe acolo prin tinere┼úe. Acum, mult─â lume se las─â p─âc─âlit─â de cuvintele Republica Popular─â Rom├ón─â ┼či crede c─â Rom├ónia chiar a fost o republic─â. Denumirea corect─â a sistemului politic rom├ónesc dintre anii 1947-1989 este tiranie ideologizat─â. Iar One┼čtiul a fost proiectul tiranului, nu avea cum s─â nu mearg─â bine. Nu e niciun miracol c─â se dezvolt─â o zon─â ├«n care sunt v─ârsate resurse la bunul plac al unui tiran, dezvoltarea este un efect de neevitat al accesului la resurse. C├ónd accesul la resurse dispare vedem c├ót de viabil─â este dezvoltarea: este ├«n stare zona s─â fac─â fa┼ú─â unei concuren┼úe libere? Administratorii zonei sunt capabili s─â men┼úin─â ritmul de dezvoltare sau fur─â tot ce le cade sub m├ón─â?

Una peste alta, Vasile Ernu construie┼čte cu talent un mit, mitul ÔÇ×dezvolt─ârii comunisteÔÇŁ, ├«n realitate o direc┼úionare discre┼úionar─â de resurse pe placul unei tiranii. Ceva asem─ân─âtor cu ÔÇ×ploaia de aurÔÇŁ c─âzut─â asupra Spaniei dup─â cucerirea Americii de Sud: tone de aur ┼či argint au intrat ├«n Spania, dar s-au scurs c─âtre ┼ú─ârile europene care au dezvoltat mecanisme economice viabile.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite