Caucazul de Sud dezgroapă proiectul Nabucco

Nabucco Gas Pipeline International GmbH a prezentat la sfârşitul lunii martie curent, un pachet de propuneri consorţiului azer „Shah Deniz II” pentru livrarea către pieţele europene a gazului azer.

Potrivit directorului general al Nabucco, Reinhard Mitschek, consorţiul oferă un pachet competitiv pentru accelerarea şi facilitarea adoptării deciziei finale privind traseul gazoductului din Azerbaidjan către statele din Europa.

Simultan cu acest demers, în oraşul georgian Batumi, a avut loc cea de a doua întâlnire trilaterală a miniştrilor de externe din Azerbaidjan, Georgia şi Turcia. În cadrul acestei reuniuni s-a adoptat un plan de măsuri de cooperare pentru anii 2013-2015. Printre domeniile planului, un segment aparte îl prezintă energia.

Concluzia primară este că interesul Georgiei pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu necesarul de hidrocarburi sau gaze naturale din alte ţări ţine mai mult de necesitatea de a-şi asigura stabilitatea energetică şi a-şi reduce dependenţa faţă de Rusia. Nu în zadar ministrul georgian al energiei, Kahi Kaladze, declara în cadrul conferinţei internaţionale GIOGIE – 2013 că „intenţia Azerbaidjanului pentru creşterea volumului extracţiei de petrol cu 16 miliarde de metri cubi din zăcământul Shah Deniz poate reduce factura la gaze pentru consumatorii georgieni”.

În acest context, participarea Turciei la iniţiativele energetice ale Uniunii Europene devine importantă – rolul acestei ţări ca parte componentă a Coridorului energetic Est-Vest şi potenţial monopolist energetic pe axa sudică. De aceea, pentru a materializa acest proiect Ankara a recurs la realizarea sistemului sub-regional de cooperare cu Georgia şi Azerbaidjan. Tbilisi se bucură de susţinerea Ankarei şi în proiectarea forţei de atracţie pentru conceptul Caucazul Casă Comună. Cu toate acestea, cele trei ţări trebuie să-şi orienteze acţiunile spre investiţii nu doar în dezvoltarea unor rute de transport, ci şi în crearea în mod obligatoriu a unor depozite de stocare şi unităţi de prelucrare.

Problema e trilaterala Azerbaidjan-Georgia-Turcia izolează Armenia de toate iniţiativele energetice europene, ceea ce poate produce o reorientare strategică a acestei ţări spre axa „Moscova-Teheran”.

Dacă vorbim de Nabucco, amploarea lui a fost redusă datorită actualelor circumstanţe economice la „Nabucco Vest”. Până în prezent, s-a ajuns la concluzia că „Nabucco Vest” va continua conducta azero-turcă TANAP (Trans-Anatolia Pipeline) ce urmează a fi finalizată în 2017. Costul proiectului este de 6 miliarde USD şi urmează să fie acoperit în proporţie de 80% de către Baku, restul de Ankara. Deşi Nabucco a fost proiectat pentru a transporta 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, oficialii azeri au garantat doar 10 miliarde metri cubi pe an pentru gazoductul trans-caspic. Iată de ce s-a vehiculat ideea unui nou furnizor asiatic – Turkmenistanul. Însă Azerbaidjanul priveşte cu neîncredere orice alt competitor pe piaţă şi blochează această iniţiativă. În acelaşi timp, Rusia şi Iranul manifestă neîcredere faţă de participarea Turkmenistanului la consorţiu, motivând prin necesitatea delimitării legale a Mării Caspice între cele cinci state riverane.

Pentru România „Nabucco Vest” ar aduce beneficii datorită investiţiilor în asigurarea infrastructurii de transport (1,5 miliarde euro), taxelor de tranzit, gazului depozitat în ţară, dar mai ales datorită reducerii dependenţei faţă de gazul livrat de Gazprom.

Ţîbrigan Nicolae – absolvent al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti, expert Fundaţia Universitară a Mării Negre.