Bolojan are mâna liberă să facă reforme. Grindeanu a înţeles că poate doar să dea din gură

După decizia CCR de a aproba legea pensiilor magistraţilor, Bolojan iese întărit. Dacă nici CCR nu i se poate opune, cu atât mai puţin Grindeanu-PSD. Conducerea PSD a înţeles că plecarea de la guvernare ar avea ca efect doar pierderea funcţiilor deţinute de clientela politică în statul român. O altă coaliţie, cu AUR de exemplu, nu este posibilă.

FOTO Arhivă

Cel mai important act al guvernului Bolojan este bugetul pe 2026. Ameninţarea lui Grindeanu că va decide dacă aprobă sau nu bugetul, şi în funcţie de aceasta va rămâne la guvernare, nu prea mai stă în picioare. A înţeles şi el că susţinerea populară de care se bucură Bolojan, chiar dacă nu în rândul bugetarilor ameninţaţi de restructurări, îi dă mâna liberă la restructurarea aparatului de stat. Pentru că ţara  nu stă doar în bugetari.

Filosofia bugetului a fost deja expusă de premier:

„Orice fel de propunere, care poate să vină de la partide, care poate să vină de la ministere va trebui dublată de o analiză de unde acoperim acele cheltuieli, pentru că altfel lucrurile nu pot fi închise. Și eu nu voi permite, cel puțin cât sunt premier, să facem un buget care se bazează pe niște premise nerealiste".

Planul de relansare economică a fost finalizat şi posibil va fi aprobat zilele acestea, împreună cu tăierile din administraţia locală şi centrală. Tăierile nu sunt otova, prin buget fiecare conducere de instituţie primeşte o sumă de bani, şi decide cum o împarte, ştiind că alţi bani nu mai primeşte. Dacă dă afară din salariaţi, reduce salarii, reduce cheltuieli de funcţionare, până la urmă important e să se încadreze în bugetul primit. Primăriile nu trebuie să se mai aştepte la transferuri de la bugetul central, dacă nu se descurcă să se unească două sau mai multe UAT-uri, cum se întâmplă acum la Maramureş. Bolojan a avertizat clar acest lucru.

Banii care vin de la UE nu pot fi folosiţi pentru plata salariilor, ci doar pentru investiţii, şi UE este foarte exigentă în această privinţă.

Proiectul de solidaritate socială, elaborat de PSD, nu este luat în seamă la alcătuirea bugetului. 

Cum spuneam în alt articol, la un PIB de 400 miliarde euro, bugetul nu poate fi mai mare de 133 miliarde euro, 30%. Plata dobânzilor şi ratelor la credite se ridică, probabil, la 50 miliarde de euro, iar deficitul bugetar acceptat, de 6,4% din PIB ar fi cam 25 miliarde euro. Mai mult de 108-110 miliarde de euro la venituri în bugetul pe 2026  nu are sens să planificăm, pentru că s-ar duce în deficit bugetar.

Aceşti bani sunt deja împărţiţi de către Ministerul Finanelor către ordonatorii principali de credite pentru investiţii, cofinanţarea la banii europeni  şi consum propriu. Cum spuneam, banii de la UE se adaugă investiţiilor, nu se pot duce în plata salariilor sau consum propriu.

Vom vedea la publicarea bugetului dacă ne vom încadra în aceşti bani. Realismul şi onestitatea lui Bolojan şi Nazare, ministrul Finanţelor, mă îndreptăţesc să spun că nu vom depăşi limitele asumate.

Bolojan a spus-o şi repetă mereu către miniştrii şi şefii de partid. Vreţi bani mai mulţi, spuneţi de unde să luăm şi să tăiem. Teoria de până acum, când veniturile erau supraevaluate, ca până la urmă să se ducă în deficit, nu mai ţine.

În concluzie,  bugetul este ultimul act de testare al coaliţiei. Dacă trece şi de acest test, putem spera că mergem mai departe, ca PSD a înţeles că nu are altă cale de urmat. Că Grindeanu mai dă din gură, să se laude în faţa alegătorilor săi, este altă treabă, cine îl crede este alegerea proprie.