Bilanț NewsVibe după prima jumătate a anului. Vestul rămâne reperul central, iar România depășește șocul anulării alegerilor

În prima jumătate a lui 2025, peisajul mediatic românesc a fost un test de stres pentru încrederea publică în actorii geopolitici, iar datele NewsVibe arată că societatea a trecut hopul anulării alegerilor fără fisuri adânci.

Dar, atenție, asta nu este obligatoriu o veste care să ne liniștească. Sentimentul global în știrile despre ce se întâmplă în afara României a rămas unul negativ. Tonul conversației online care reflectă prima jumătate a anului este îngrijorat, dominat de preocupări și panici. Contează ultima jumătate de an? Aș zice că da, având în vedere că România tocmai a depășit un ciclu electoral cumplit, nu doar cel mai dens din istoria sa, dar și cel mai plin de controverse din ultimii 30 de ani.

Percepții și dezbateri publice despre geopolitică

Așadar, chiar dacă sentimentul rămâne global negativ (media este ‑0,70 pe o scală de la –1 la +1), ierarhia emoțiilor trădează un reflex sănătos: Vestul continuă să fie reperul de încredere, Estul să fie perceput ca sursa amenințării, iar România își păstrează reziliența.

SUA și Donald Trump – în centrul rețelei de influență

Actorul‑vedetă al semestrului este, fără dubii, Donald Trump. În graficul de rețea apare ca nod supradimensionat, punte de legătură narativă cu alte state, instituții și rivali.  

Analiza de retea semantică. Subiecte grupate automat, din teme de politica externa din ultima jumatate de an. Sursa datelor: platforma de monitorizare media NEWSVIBE.RO

Este un actor care, în sine, știe să facă știri, iar peisajul media din România nu este o excepție.

A transformat președintele Trump toată conversația geopolitică și i-a determinat pe majoritatea analiștilor să se întrebe ce urmează să facă? Categoric, da. A generat el dubii și controverse referitoare la temele centrale, precum războiul dintre Rusia și Ucraina, raportarea la Orientul Mijlociu și confruntarea cu UE legată de tarife și gestionarea NATO? Absolut, iar țări ca România au devenit parte a unei conversații globale agitate.

Doar că pe noi ar trebui să ne intereseze dacă această furtună (politică și media) a dus la schimbări legate de modul în care se raportează presa și publicul la Statele Unite ale Americii. Iar datele ne spun că, de fapt, nu există schimbări atât de profunde pe cât s-ar putea crede. Românii continuă să aibă la fel de multă încredere în SUA precum aveau și anul trecut (înainte de criticile lui JD Vance, de mesajele lui Musk sau de ofensiva de inițiative ale lui Trump).

Scorul de sentiment este agregat, cu ajutorul unor algoritmi, de la -1 (total negativ) la +1 (total pozitiv). Media scorurilor despre subiecte geopolitice este, pentru ultima jumătate de an, de -0,7. Adica, se scrie mult mai mult negativ decât pozitiv. Însă, aici, nuanțele contează. Ca și tendințele.

Iar scorul de sentiment asociat cu mențiunile despre SUA este, în prezent, similar cu cel de dinainte de alegerile din noiembrie anul trecut (-0.76). Pare un scor negativ, nu-i așa? Însă, dacă ne uităm atent la topul NewsVibe pentru prima jumătate a anului, vedem că sunt state care au cifre mult, mult mai slabe.

Actori geopolitici în spațiul digital românesc. Analiză de sentiment

Scorul SUA este mai slab decât scorul Uniunii Europene (-0,68), și este relativ egal cu scorul Chinei. Dar este mai bun decât cel asociat cu NATO (-0.79), cel al Franței (-0,79), al Germaniei (-0,8) sau chiar al Organizației Națiunilor Unite (-0,89).

Iată mai jos clasamentul celor mai vizibile state în prima jumătate a anului.

Top NewsVibe - scorul de sentiment agregat pentru cele mai vizibile entitati geopolitice in ultima jumatate de an. Sursa datelor: platforma de monitorizare media NEWSVIBE.RO

Scorul cel mai slab îl înregistrează Coreea de Nord, urmată de Rusia, ambele cu cifre care arată că aproape tot ce se scrie despre ele este negativ. Este firesc, câtă vreme nivelul de încredere în Rusia este de doar 5-6%.

Mai vedem însă și niște efecte surprinzătoare. Scandalul coifului dacic furat dintr-un muzeu din Olanda a făcut ca această țară să se prăbușească în media din România. Acest scandal și povestea care l-a însoțit a zugrăvit Haga mai degrabă ca pe un complice birocratic decât ca pe un partener cultural. Acest efect va conta în viitor. Încă o dovadă că evenimente aparent aleatorii, dar încărcate simbolic, pot eroda imaginea unui stat altminteri perceput ca neutru sau chiar ca un partener.

ONU coboară la –0,89, aproape la egalitate cu Belarus, plătind nota de plată a blocajelor din Consiliul de Securitate și a incoerențelor de la vârf (care au făcut ca aceste instituții să nu mai pară eficiente pentru publicul larg). Când regulile jocului par suspendate, organizațiile care ar trebui să le apere suportă cea mai dură presiune de încredere.

„Oboseala” Occidentului european contează, cum spuneam. Franța și Germania au scoruri mai slabe decât SUA, iar temele legate de gestionarea conflictului din Ucraina, criza tarifelor și modul de răspuns la problemele economice europene influențează acest scor.

În Est, și restul tabloului rămâne sumbru: Dincolo de Rusia (-0,91) și Coreea de Nord (-0,95), și despre Ucraina se scrie defavorabil (-0,81) pentru că este privită prin lentila războiului. Vedem în legătură cu această țară un amestec de solidaritate și epuizare emoțională. Iran (-0,90) se scufundă după controversele programului nuclear, iar Belarus (-0,89) plătește complicitatea cu Moscova. Turcia (-0,77) oscilează, prinsă între ambițiile regionale și fricțiunile cu NATO.

Așadar, aparent paradoxal, Statele Unite, deși animate de tensiuni electorale și spectacolul Trump, rămân mai bine cotate, semn că românii disting între zgomotul politic de la Washington și garanția strategică americană. Aici discuția este mai largă, și are legătură cu o deschidere mai mare față de americani a mai multor categorii de public (publicul foarte educat, care a exprimat dubii față de americani este, în prezent, compensat, de noi categorii de pro-americani, din rândul votanților partidelor din opoziție).

Statele cu diasporă românească puternică rezistă și ele mai bine la cinismul general. Italia (-0,55), Spania (-0,51) și Marea Britanie (-0,49) beneficiază de mii de povești din comunități și de prezența cotidiană în jurnale locale, ceea ce temperează negativitatea generată de crizele socio‑economice de acolo. Polonia (-0,48) câștigă și ea puncte prin postura de aliat în această zonă a graniței NATO. Iar Moldova (-0,22) beneficiază de una dintre cele mai puțin defavorabile imagini, comparativ cu restul statelor măsurate.

Spațiul public românesc, între tentația polarizării și inerția stabilității

Ce ne spun, în ansamblu, datele? Că, după șocul anulării alegerilor, încrederea în Vest a rezistat, iar sentimentul public a refuzat capcana extremelor. Trump domină atenția, dar nu trage în jos imaginea și percepția Americii. Cel puțin, nu în România! Evenimente punctuale (un artefact istoric dispărut, un veto în Consiliul de Securitate) pot coborî brusc scorul unei țări, însă nu redefinesc axa esențială de orientare. România privește spre Vest cu aceeași așteptare de protecție și prosperitate, rămâne prudentă față de Est și reacționează nuanțat la evoluții.

Prin analiza automată a celor aproape jumătate de milion de articole de politică externă integrate, se conturează o concluzie simplă: societatea românească rămâne mai stabilă decât pare. Polarizarea se consumă în titluri, dar nu produce rupturi adânci. În pofida valurilor geopolitice, busola încrederii arată constant spre Vest – semn că, măcar la nivel de percepție, testul primei jumătăți de an a fost depășit cu bine, iar reziliența rămâne atuul principal al României în 2025.

Despre reziliența instituțiilor românești, a partidelor, a liderilor și chiar a democrației liberale și a economiei de piață și modul în care prima jumătate de an a influențat subiecte diverse – vom vorbi în episoadele viitoare.