Băsescu, Moldova și cum ar putea lua Rusia proiectul unirii

Maia Sandu i-a mulțumit lui Traian Băsescu că „a facilitat redobândirea cetățeniei române” pentru mulți moldoveni. Odată cu ei, mii de cetățeni ruși au obținut pașapoarte românești.

Traian Băsescu la Chișinău, în 2015, când a fost decorat cu ordinul Ștefan cel Mare

Traian Băsescu, 74 de ani, a reprimit cetățenia moldovenească pe care o avusese acum 10 ani. Atunci încă se mai putea gândi la o carieră politică dincolo de Prut, unde măsurile lui de relaxare a primirii cetățeniei române l-au făcut foarte popular. Vizitele pe care fostul președinte le făcea în Republica Moldova au arătat că avea priză la o parte din populația de acolo.

Într-un interviu din 2010, Traian Băsescu sugera că în următorii 25 de ani vechea Basarabie ar putea face parte din România, iar frontiera Uniunii Europene va fi pe Nistru. Spre sfârșitul celui de-al doilea mandat, Băsescu vorbea deja despre unirea celor două state ca „obiectiv strategic” al Bucureștiului, chiar dacă ideea nu era atunci agreată de guvernul PSD care administra țara. În jurul lui, se lucra la un astfel de document care ar fi putut deveni programatic, cu toate că o strategie oficială de stat nu a devenit niciodată publică.

Voronin: „Băsescu îmi propunea unirea dintre România şi R. Moldova”

Traian Băsescu a povestit că i-a propus în 2005, deci în primul său an de mandat, omologului său de la Chișinău, Vladimir Voronin, unirea în așa fel încât cele două state să intre împreună în Uniunea Europeană în 2007. Voronin a confirmat această informație abia în 2017: „Traian Băsescu, în cabinetul meu, în faţa hărţii Moldovei, îmi propunea unirea dintre România şi R. Moldova. Mi-a zis: facem unirea şi eu contribui ca dvs. să fiţi viitorul preşedinte al României Mari”.

Fostul președinte român a precizat ulterior că tensiunile dintre el și Voronin au fost declanșate de această idee refuzată de președintele moldovean, care nu voia ca țara lui să devină o regiune din România. Probabil că unirea n-ar fi fost agreată nici de NATO, unde România fusese primită oficial în 2004, și nici de marile puteri europene: nu era vorba doar de capacitatea economică a României de a integra Republica Moldova, ci și de un eventual conflict cu Rusia, pe care europenii voiau să-l evite, mai ales că Ucraina era atunci condusă de un președinte pro-rus.

Dodon i-a retras lui Băsescu cetățenia moldovenească 

Nimic nu a oprit nici mai târziu entuziasmul pro-unionist al președintelui Traian Băsescu, deși în ianuarie 2017, Igor Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova, i-a retras cetățenia, îndeplinindu-și în acest fel una dintre promisiunile electorale. Maia Sandu i-a redat-o săptămâna trecută, subliniind că „Domnul președinte Băsescu a susținut cetățenii R. Moldova cu toată puterea și necondiționat, indiferent de guvernări”, și pentru că „a contribuit la corectarea unei nedreptăți istorice și a facilitat redobândirea cetățeniei române, a promovat acordarea burselor pentru tinerii noștri și a oferit neîncetat sprijin Republicii Moldova”.

E doar un gest simbolic, pentru că e prea târziu pentru ca Traian Băsescu să mai poată juca vreun rol politic în mica republică de peste Prut. Datorită lui, însă, întreg guvernul de la Chișinău, toată Curtea Constituțională, o mare parte din Parlamentul R. Moldova și președinta Maia Sandu au cetățenie română. Înainte de Traian Băsescu, așa ceva ar fi fost de neimaginat.

Au existat momente în care Moscova încuraja unirea 

Azi pare natural ca premierul Ilie Bolojan să meargă la Chișinău și să spună dezinvolt că susține unificarea României cu Republica Moldova, după ce luna trecută președintele Nicușor Dan a declarat că „România este pregătită”, dacă cetățenii moldoveni susțin un proiect de unificare a celor două țări. Maia Sandu a sugerat recent într-un interviu cu DW și RFI că unirea cu România ar putea fi un fel de plan B al Republicii Moldova, dacă va fi amânată aderarea țării la Uniunea Europeană.

Au existat și o serie de fisuri în entuziasmul lui Băsescu de acordare a cetățeniei române celor de peste Prut, fiindcă inițial cei care cereau pașapoartele românești nu erau obligați să demonstreze că știu limba română. Zeci de mii de ruși au primit pașapoarte românești. Doar în ultimul an, cel puțin 7000 de persoane din Rusia, Ucraina și Republica Moldova au reușit să facă rost de pașapoarte și buletine românești „neconforme cu realitatea”, potrivit unei anchete în curs. Apoi, au existat momente în care Moscova a încurajat unirea pe care credea că o poate controla în așa fel încât să fie făcută în condițiile dorite de Kremlin, altfel spus, prin intrarea în sfera de influență rusească.

O formulă de destabilizare? 

Rețelele rusești continuă să lucreze în spațiul autohton. O arată nu doar anchetele referitoare la numărul mare de ruși care au luat pașapoarte românești sau alegerile din 2024, ci și felul în care țara nu s-a pregătit să se apere în fața Rusiei, cu toate că războiul e lângă noi și durează de peste 4 ani. În această situație, n-ar fi exclus ca proiectul unirii să devină și un proiect rusesc, o formulă de destabilizare, o cale de lărgire a fostei rețele KGB rămasă activă pe teritoriul României. 

Sabina Fati - DW