Armistiţiul ruso-ucrainean este în vigoare, dar escaladarea tensiunilor continuă

0
0
mars in Harkov

Fără îndoială că zona de est a Europei rămâne unul dintre punctele fierbinţi către care îşi îndreaptă atenţia întreaga planetă. Cel de-al doilea acord de la Minsk, semnat la mijlocul lunii februarie de către preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, în prezenţa cancelarului german Angela Merkel şi a preşedintelui francez Francois Hollande, creează un orizont specific de aşteptare.

Armistiţiul care a intrat în vigoare din 15 februarie curpinde 13 angajamente clare, opozabile atât Federaţiei Ruse cât şi Ucrainei. Cele mai importante prevederi sunt încetarea totală a ostilităţilor, acces deplin al observatorilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în zona de conflict şi retragerea armamentului greu.

Doar că, la zece zile de la semnarea armistiţiului, în Ucraina starea de normalitate este încă departe de a se instaura. O demonstrează recentul atentat din orasul Harkov, unde trei oameni au murit, iar alţi 15 au fost răniţi, în timpul unui marş organizat cu ocazia împlinirii a un an de la înlaturarea regimului condus de Viktor Ianukovici. Deloc suprinzător, autorităţile ucrainene atribuie atentatul rebelilor proruşi, ceea ce arată că termenii acordului de la Minsk sunt încălcaţi.

Cea mai tranşantă poziţionare vizavi de atentatul produs la Harkov i-a aparţinut secretarului de stat american John Kerry. "Sunt convins că Rusia va începe să îşi adreseze semne de întrebare dacă vor fi adoptate noi sancţiuni. Şi pot fi adoptate în continuare sancţiuni grave, cu impact profund negativ asupra economiei ruse (...) Preşedintele Barack Obama va stabili în următoarele zile ce măsuri suplimentare pot fi luate ca reacţie la încălcarea armistiţiului", a declarat şeful diplomaţiei americane, în contextul ultimelor evoluţii din Ucraina.

Chiar dacă, deocamdată, nu există o reacţie a Federaţiei Ruse pe tema atentatului de la Harkov, este puţin probabil ca oficialii de la Kremlin să îşi asume în vreun fel atacul rebelilor proruşi, amplificând astfel conflictualitatea dintre cele două tabere. Desigur, momentul atentatului nu a fost ales întâmplător, ci are o simbolistică evidentă - ziua în care ucrainenii mărşăluiau la un an de la înlăturarea regimului Ianukovici, apropiat de Moscova. În plus, nici ieşirea publică recentă a fostului preşedinte Viktor Ianukovici, la un post TV rusesc, nu poate fi încadrată la capitolul coincidenţe, fostul lider ucrainean exprimându-şi intenţia de a reveni la vârful politicii.

Totodată, Vladimir Putin pare a specula una dintre vulnerabilităţile asupra căreia s-a insistat chiar la momentul semnării acordului, anume aceea că de la masa negocierilor din luna februarie a lipsit partea americană. În altă ordine de idei, liderul de la Kremlin nu pare dispus să îşi asume o abordare pacifistă în relaţia cu Ucraina fiindcă aceasta ar fi considerată o cedare de teren care i-ar pune sub semnul întrebării autoritatea lui Vladimir Putin.

Soldaţii ucrainieni se retrag din Debalţevo Ucraina FOTO AP

Toate aceste noi evoluţii sunt de natură să pericliteze însuşi armistiţiul de la Minsk şi, pe cale de consecinţă, să extindă climatul de instabilitate în regiunea Mării Negre. Mai precis, apariţia unor complicaţii în Ucraina va avea reverberaţii şi în celelalte teritorii pe care Federaţia Rusă le consideră a fi parte a sferei ei de influenţă, cum este cazul Republicii Moldova. Chiar dacă la Chişinău s-a reuşit învestirea unui guvern, nu trebuie scăpat din vedere că această soluţie a fost posibilă datorită comuniştilor, care au girat la vot guvernul format de Chiril Gaburici, premier propus de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), în urma respingerii de către forul legislativ de la Chişinău a executivului format de premierul desemnat Iurie Leancă. În ciuda votului de învestitură, riscul de instabilitate nu este depăşit, în condiţiile în care Legislativul de la Chişinău este puternic divizat, iar apariţia unor disfuncţionalităţi de parcurs nu poate fi exclusă. Or, într-un astfel de context, Federaţia Rusă deţine suficiente pârghii pentru a-şi "susţine" punctele de vedere în Republica Moldova.

În concluzie, deşi Federaţia Rusă a semnat oficial acordul de la Minsk privind încetarea ostilităţilor din Ucraina, realitatea este că prelungirea crizei este în interesul Moscovei. Calculul este simplu pentru Vladmir Putin şi puterea de la Kremlin. Pierderile deja suferite de Rusia pe palierul economic sunt uriaşe. Sancţiunile economice impuse, preţul scăzut al barilului de petrol şi retragerile masive de capital au adus Federaţiei Ruse prejudicii finanicare de peste 140 miliarde de dolari, iar o repliere la acest moment ar fi percepută probabil drept un semn de slăbiciune. Totuşi, nota de plată nu poate decât să crească atât timp cât Kremlinul nu va arăta disponibilitate în direcţia respectării acordului semnat în Belarus.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite