Alegerile prezidenţiale din SUA sau House of Cards în realitate

În fiecare an, la finalul lunii februarie, fanii House of Cards sunt răsfăţaţi cu noi episoade din serialul lor favorit. În acest an, acţiunea celui de-al treilea sezon se termină în seara alegerilor primare din Iowa, eveniment care marchează începutul procesului electoral pentru alegerea preşedintelui Statelor Unite ale Americii.

Indiferent de situaţiile pe care ar încerca să le creeze scenariştii serialului, un lucru este sigur: realitatea politică şi electorală americană din aceste zile bate fără probleme ficţiunea.

Chiar dacă mai este mult până când vor fi numărate primele voturi, lupta pentru Casa Albă a început deja. Staff-urile de campanie s-au adunat sau încep să se contureze, organizând evenimente pentru strângerea fondurilor sau marşuri electorale, în timp ce analiştii politici de peste Ocean încearcă să vadă cine este principalul favorit. Desigur, orice analiză realizată în prezent pe marginea şanselor candidaţilor trebuie să pornească de la premisa că ne aflăm încă la începutul luptei electorale şi că până la alegeri pot apărea multe surprize. Ceea ce putem face acum însă, este să prezentăm o radiografie a candidaţilor potenţiali. 

TABĂRA DEMOCRAŢILOR. Candidatul democrat care va intra în cursa prezidenţială din 2016 va avea în spate povara unui mandat de opt ani al actualului preşedinte, precum şi rezultatele sale contradictorii, cu confirmări, dar şi cu infirmări majore ale aşteptărilor uriaşe care s-au conturat după alegerea sa. Deşi de numele actualului lider de la Casa Albă se leagă cea mai mare extindere a sistemului de asigurări de sănătate de stat din ultima jumătate de secol, aşa numitul pachet legislativ Obamacare a fost criticat pe motiv că rezolvă doar parţial din problemele pe care le ţintea iniţial, cu costul unor numulţumiri accentuate la nivelul clasei de mijloc. De asemenea, sub conducerea actualului preşedinte SUA, Partidul Democrat a pierdut, în 2010,  majoritatea în Camera Reprezentanţilor şi, anul trecut, în Senat.

În aceste condiţii, pare ciudat numărul mic de candidaţi democraţi care şi-au făcut apariţia până acum sau despre care se vorbeşte că şi-ar pregăti intrarea în cursa pentru nominalizare la alegerile prezidenţiale. Toată lumea s-ar fi aşteptat ca Partidul Democrat să fie mai divizat, însă deocamdată nu există decât patru nume care se vehiculează, cel mai puternic candidat fiind de departe, fostul secretar de stat Hillary Clinton.

Clinton este unul din cei mai liberali politicieni americani, chiar dacă în interiorul partidului există voci care critică apropierea dintre ea şi Wall Street. conform celor mai recente sondaje, ea pleacă cu prima şansă atât în alegerile primare, cât şi în raport cu principalii favoriţi din partea republicană. Faţă de aceştia din urmă însă, Hillary Clinton astăzi are un avantaj major legat de notorietatea sa completă, respectiv de lipsa de notorietate a contracandidaţilor republicani. Deşi încă nu şi-a anunţat oficial intenţia de a candida, ultimele mişcări venite din partea staff-ului doamnei Clinton par să indice că acest anunţ este în pregătire, vorbindu-se deja de fonduri stânse în valoare de aproximativ 12 milioane de dolari. Statutul vedetă a viitoarei campanii prezidenţiale pare însă că o ajunge din urmă pe Hillary Clinton, puternic atacată într-un scandal în care este acuzată că, pe vremea când era Secretar de Stat, şi-ar fi folosit email-ul personal în gestionarea problemelor oficiale, de serviciu. Sunt deja voci, republicane mai ales, care spun că acest scandal i-ar putea pune în pericol chiar anunţul oficial de intrare în cursa prezidenţială.

Favoritul numărul doi la obţinerea nominalizării din partea democraţilor este fostul guvernator de Maryland, Martin O'Malley care încearcă să se poziţioneze la stânga lui Clinton, mai ales în problemele economice. De asemenea, există informaţii că PAC-ul (Political Action Committee) care îl sprijină şi-a sporit activitatea şi personalul în ultimele luni, mişcare ce poate fi interpretată ca primă etapă în construcţia unei platforme organizatorice pentru campania electorală din 2016.

Un alt politician democrat care ar putea intra în cursa pentru Casa Albă este actualul Vice-preşedinte Joe Biden, care a declarat recent că se gândeşte dacă să candideze sau nu, cel mai probabil o decizie urmând să fie anunţată în vară. Biden este cel mai bătrân şi poate cel mai centrist dintre candidaţii democraţi cu şanse. Până în prezent nu există totuşi informaţii că şi-ar pregăti baza organizaţională necesară.

În schimb, democratul care şi-a anunţat cel mai clar intenţia de a candida este fostul senator de Virginia, Jim Webb care a înfiinţat deja un comitet exploratoriu (exploratory committee) menit să analizeze viabilitatea candidaturii sale. Acesta reprezintă practic pasul final înainte de intrarea în cursa prezidenţială şi PAC-ul care îl susţine pe Webb a strâns deja un milion de dolari pentru a susţine această etapă. Deşi este primul care a făcut anunţul oficial, Webb este pe ultimul loc în toate sondajele.

TABĂRA REPUBLICANILOR. Dacă în cazul democraţilor puţine nume şi-au anunţat intenţia de a candida pentru alegerile primare din 2016, în tabăra republicanilor există o adevărată inflaţie de potenţiali candidaţi. Washington Post a numărat nu mai puţin de 23 de politicieni care ar putea intra în competiţia electorală. Devine astfel evident că, în ciuda câştigării alegerilor legislative în 2014, Partidul Republican este mai diviziat ca niciodată, lipsa unităţii în rândul GOP putând duce la pierderea alegerilor prezidenţiale din 2016.

Până în luna ianuarie majoritatea sondajelor îl plasau pe prima poziţie în preferinţele electoratului republican pe Mitt Romney, contracandidatul lui Barack Obama la alegerile prezidenţiale din 2012. Anunţul lui Romney că nu va candida a lăsat loc altor republicani, deschizând o luptă pentru obţinerea nominalizării, în care trei nume par să se fi detaşat puţin.

În ultimele două sondaje de opinie din luna februarie, guvernatorul statului Wisconsin, Scott Walker se situa pe prima poziţie în intenţiile de vot ale susţinătorilor Partidului Republican. Deşi nu şi-a anunţat oficial înscrierea în cursa pentru alegerile primare din 2016, Walker a format un comitet care să exploreze posibilitatea unei candidaturi şi este primul republican care şi-a deschis un birou de campanie în Iowa.

Al doilea candidat republican cu şanse importante de a prinde nominalizarea din partea republicanilor este Jeb Bush, cel de-al doilea fiu al fostului preşedinte George H.W. Bush, care, în eventualitatea în care ar câştiga alegerile din 2016, ar deveni al treilea Bush de la Casa Albă. Deşi fostul guvernator al statului Florida nu şi-a anunţat oficial candidatura, în ultimele luni a fost prezent la o serie de conferinţe naţionale unde şi-a asumat discursul specific unui candidat la alegerile prezidenţiale. În plus, Bush şi-a dat demisia din consiliile de administraţie  din care făcea parte (lucru obligatoriu pentru un viitor candidat) şi a alcătuit o echipă de campanie coordonată de David Kochel, fostul strateg din campania prezidenţială a lui Mitt Romney.

O altă variantă din tabăra republicană este şi fostul guvernator al statului Arkansas, Mike Huckabee, destul de simpatizat printre republicani. Cu toate acestea, până acum el nu a profitat de popularitatea de care se bucură pentru a-şi construi o echipă sau pentru a strânge fonduri necesare unei candidaturi.

Lista potenţialilor candidaţi republicani nu se rezumă la cele trei nume mai sus menţionate. Cu toate că în acest moment sondajele de opinie nu le oferă procente generoase, există o multitudine de republicani care şi-au anunţat mai mult sau mai puţin deschis intenţia de a candida. Printre ei îi putem aminti pe Chris Christie (guvernatorul statului New Jersey), Marco Rubio (senator al statului Florida), Ted Cruz (senator al statului Texas), Rick Santorum (fost senator al statului Pennsylvania), Rick Perry (fostul guvernator al statului Texas), Bobby Jindal (guvernatorul indian al statului Louisiana), Lindsey Graham (senator al statului Carolina de Sud) sau Carly Fiorina (fostul manager general al Hewlett-Packard).

Chiar dacă până la debutul alegerilor primare a rămas mai puţin de un an, această perioadă este esenţială pentru configurarea candidaturilor şi stabilirea strategiilor. În acest moment sondajele de opinie îşi au favoriţii lor, însă cursa pentru nominalizare este lungă şi de o parte şi de cealaltă, iar pe parcursul acesteia preferinţele electoratului se pot modifica de la o săpămână la alta.

Tocmai acum însă, în Statele Unite ale Americii este perioada loviturilor sub centură, a blocajelor şi denigrărilor, a culoarelor create prin mişcări şi alianţe dintre cele mai neaşteptate, totul petrecându-se într-o succesiune rapidă a evenimentelor ce construiesc realitatea dură din care s-au inspirat complicatele intrigi politice portretizate în deja celebrul serial House of Cards.