Alegeri în Basarabia: Plouă, plouă, babele se ouă

0
0
România şi Republica Moldova faţă în faţă cu testul 30 NOIEMBRIE
România şi Republica Moldova faţă în faţă cu testul 30 NOIEMBRIE

Cugetă şi acţionează ca şi când Ţara ar fi reîntregită, ne îndeamnă permanent fostul premier basarabean Mircea Druc. Batjocoriţi de politicieni şi confuzaţi de o permanentă tranziţie (ca şi cum am fi acelaşi stat), cetăţenii de peste Prut au fost bombardaţi săptămâna aceasta cu mesaje disperate de a ieşi la vot. Calculul e simplu:dacă oamenii se mobilizează şi merg la vot, câştigă vectorul vestic, dacă nu, cel estic...

„Partida” europeană are ca vârf de lance reprezentanţii fostei Alianţe pentru Integrare Europeană: PD, PLDM , PL (cu o fracţiune scindată numită PLR). Apropierea de Rusia este reprezentată de eternii comunişti precum şi de două apariţii noi, Partidul Socialiştilor, condus de Igor Dodon şi, interzis cu 3 zile înainte de alegeri (cum doar în Republica Moldova este posibil), Partidul Patria, condus de un ciudat afacerist Renato Usatâi, care corespunde mult profilului de alegători de tipul Dan Diaconescu sau a lui Beppe Grillo din Italia. Sondajele indică o diferenţă mică între cele două tabere iar surprize nu se pot întâmpla peste noapte, deoarece situaţia electorală din actuala Republica Moldova este constantă în ultimii douăzeci de ani, la fel ca şi procentul unioniştilor: o treime favorabilă, o treime contra şi o treime indecisă, treime convinsă mereu de direcţia pe care o interpretează ei că o are vântul.

Două sunt aspectele care ar trebui să ne facă să medităm, din punctul de vedere al interesului legitim pe care îl avem între Prut şi Nistru. Pe scurt, ele se refera la prezenţa statului român în viaţa cotidiană a societăţii din actuala Republica Moldova şi la cât de europeni sunt cu adevărat aceşti politicieni  „europeni” de la Chişinău. Le-am explicat pe larg în timpul conferinţei „Reunirea celor două state româneşti în contextul alegerilor prezidenţiale din România şi a celor parlamentare din Republica Moldova”:

Enumăr ideile centrale:

  • Clasa politică de la Chişinău, orchestrată de câţiva oligarhi, mai mici sau mai mari, are ca singur interes sechestrarea celor trei milioane de români, privându-i de dreptul la bunăstare şi securitate. Politicienii de la Chişinău nu sunt eminamente europeni, principala lor dorinţă fiind să balanseze continuu între avantajele oferite de est şi de vest.
  • Nu poţi fi pro-european în Republica Moldova dacă eşti anti-naţional. Poziţiile împotriva României pe care mulţi aşa-zişi pro-europeni le au, cuantificate în acţiuni în ultimii cinci ani, îi decalifică. Ultimul exemplu notabil sunt neregulile grave din timpul recensământului populaţiei privind rubrica Naţionalitate.
  • Înstrăinarea unor obiective strategice de la Chişinău, cum ar fi aeroportul şi mai multe bănci, către Rusia, arată de fapt cui se subodonează în mod direct mulţi aşa-zişi europeni. Ministrul economiei, Andrian Candu, tocmai a anunţat c se pregăteşte privatizarea căilor ferate către Moscova. Aceleaşi căi ferate mereu amintite ca unul din primii paşi în direcţia compatibilizării infrastructurii din cele două state româneşti, care în prezent au un encartament diferit.
  • Prezenţa românească în Republica Moldova se apropie de zero. Câteva exemple:

- Vlad Plahotniuc, deţinătorul a peste jumătate din piaţa mediatică de la Chişinău, angajatorul ambasadorului român, Marius Lazurcă, a furat pe vremea comuniştilor frecvenţele terestre ale TVR iar, în prezent, TVR-ul ajunge în abia la 45%-50% din casele basarabenilor pe cale digitală. Un pro-european sadea...

- Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, care ar trebui să se ocupe de promovarea românismului, a finanţat anul acesta, după multe acuzaţii de nereguli în procesul de selectare, multe asociaţii de apartament care se dezic de identitatea românească a populaţiei majoritare din Republica Moldova. În schimb, un post de radio cu răspândire naţională, precum Vocea Basarabiei îţi aşteaptă şi acum, în a 12-lea lună a anului, finanţarea promisă şi... neonorată până acum.

- parlamentarii de la Bucureşti şi partidele din care fac parte, deşi se bat cu pumnul în piept cu fiecare ocazie cât sunt de unionişti, nu au trecut niciodată Prutul, deşi au fost invitaţi de nenumărate ori, ultima oară fiind poftiţi să adopte, simbolic, un liceu de peste Prut.

Pe hârtie şi de la tribuna parlamentului, totul e frumos, însă sunt sute de localităţi de peste Prut care nu au avut niciodată un oaspete de seamă din România. În schimb, ambasadorii Federaţiei Ruse colcăie prin fiecare cotlon.

  • Dacă ne dorim un viitor comun cu românii basarabeni, a doua zi după acest nou posibil aprilie 2009, trebuie să ne suflecăm mânecile şi să trecem la treabă. În al 13-lea ceas.

Iar pentru că acestei critici ante-alegeri îi este subordonată conştiinţa că Unirea s-a produs deja, o să invit, cum am făcut-o şi înaintea alegerilor din România, fiecare cetăţean să meargă să-şi exercite dreptul la vot. Să fie mai democrat decât politicienii. E unul din paşii care trebuie să ne învăţăm să-i facem, împreună.

Mai multe - Opinii

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite