70 de cadre universitare de prim rang îi cer ministrului Cîmpeanu să prelungească dezbaterea publică pe legile Educaţiei până cel puţin la 31 octombrie

0
0

Nu văd cum ministrul Cîmpeanu poate ignora această cerere expresă a celor aproape 70 de universitari de prim rang de la principalele universităţi din ţară, printre ei reprezentanţi ai Comisiilor de Etică din universităţi.

FOTO Inquam Photos
FOTO Inquam Photos

În cazul în care acceptă, calendarul propus de ministru pentru intrarea în vigoare a legilor educaţiei nu poate rămâne valabil. Cu dezbatere parlamentară de cel puţin un an, intrarea în vigoare a legilor Educaţiei s-ar amâna, în cel mai bun caz, pentru septembrie 2024. Şi cum 2024 este an electoral, şi nimănui nu-i arde de legile Educaţiei, rămâne ca viitoarea putere şi viitorul parlament să decidă ce se întâmplă cu aceste proiecte de legi.

Ce se spune în comunicatul celor 70 de universitari

În primul rând că perioada aleasă de ministru pentru dezbatere publică, iulie-august 2022, este cel puţin nefericită. Cadrele didactice sunt în concedii de odihnă, şi puţini profesori şi-au sacrificat concediul pentru a citi sutele de articole din proiecte de legi aflate în dezbatere publică. Dezbaterea publică ar urma să se încheie pe 24 august, ori tocmai acest termen este contestat de semnatarii comunicatului, care  cer prelungirea termenului pentru dezbaterea publică până cel puţin la 31 octombrie.

Abordarea privind problemele de etică şi integritate este considerată de către semnatarii comunicatului dezechilibrată. Comunicatul integral şi lista semnatarilor 

Abordarea acestora este dezechilibrată, fiind orientată prioritar asupra studiilor universitare și, din cadrul acestora, asupra ciclului doctoral. Chiar dacă abaterile de la conduita corectă pe parcursul studiilor doctorale au un răsunet sporit în opinia publică este clar pentru orice persoană avizată că formarea atitudinilor și a comportamentelor favorabile fraudei intelectuale se realizează încă dinainte de intrarea în facultate, în învățământul preuniversitar

Este adevărat, dar amploarea fenomenului de plagiat nu poate fi scuzată prin lipsa de preocupare faţă de problemele de etică şi integritate în preuniversitar. Alte pretenţii avem de la studenţii şi cadrele didactice mature, care se înscriu la doctorat, comparativ cu pretențiile față de  elevii de gimnaziu şi de liceu.

„Este inadmisibilă prevederea potrivit căreia ”Titularul titlului ştiinţific de doctor poate renunța la titlul obținut prin act unilateral de voință.” (Titlul I, Art. 73 (7)) O atare reglementare, strict conjuncturală, a mai fost propusă anterior și retrasă în urma protestelor publice. Pe lângă caracterul dubios al unei astfel de inițiative, ce nu-și găsește echivalent în nicio altă situație similară de absolvire a unui program de învățământ, efectul acesteia pe viitor poate fi devastator, reprezentând, practic, o soluție ideală pentru orice doctorand sau doctorandă care optează pentru un comportament fraudulos”.

Mai mult, singura situaţie în care un posesor al titlului de doctor ar renunţa la titlu ar fi aceea în care  se simte cu musca pe căciulă, ştiindu-se vulnerabil la analiza tezei sale de doctorat.

„Ridică de asemenea serioase semne de întrebare prevederea de la Art 154 (1) potrivit căreia ”Răspunderea civilă său administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existența abaterilor prevăzute la art. 153 alin. (1), alin (2) și alin (3) ale persoanelor care au avut său au calitatea de membru al comunității universitare este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condițiile depășirii termenului general de prescripție de 3 ani de la dată săvârșirii lor...”. „Fiind vorba despre abateri de ordin etic, e îndoielnic faptul că acestea pot fi considerate vreodată prescriptibile, așa cum lasă să se înțeleagă textul citat. Raporturile dintre etic și juridic în instituțiile de învățământ necesită, cu siguranță, o dezbatere aprofundată”.

Şi această observaţie a fost îndelung dezbătută şi respinsă în comentariile apărute în media. De data aceasta este vorba de opinia unor experţi în etică şi integritate universitară, şi are cu mult mai multe greutate.

E surprinzătoare propunerea de desființare a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), urmând ca atribuțiile acestuia să fie preluate, parțial, de alte două organisme ce urmează a fi înființate...”. „CNATDCU a acumulat o experiență considerabilă în gestiunea doctoratelor și a abilitărilor și a devenit, cu toate deficiențele lui, cel mai prestigios for de expertiză academică multidisciplinară din România”.

Cititorii pot parcurge întreg textul comunicatului şi lista semnatarilor în articolul apărut pe site-ul edupedu.ro.

Printre semnatari menţionăm:

Dr. Raluca Andone, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI)

Dr. Constantin C. Brîncuș, Biroul Analiză și Formare în Domeniul Integrității Academice, membru CARFIA, Universitatea din București (UB)

Lect. dr. Daniela Cârstea, titulară curs Etică și integritate academică, UB

Prof. dr. Călin Cormoș, Comisia de Etică, UBB

Prof. dr. Mircea Dumitru, rector UB (2012-2020), profesor la Facultatea de Filosofie

Lect. dr. Oana Fodor, Comisia de Etică, UBB

Conf. dr. Adrian Lăcătuș, decan Facultatea de Litere, Universitatea Transilvania, Brașov

Prof. dr. Nicolae Lupu, președintele Comisiei de Etică și Deontologie Universitară, Academia de Studii Economice din București

Prof. dr. Liviu Papadima, prorector UB (2012-2020)

Şi doar din aceste menţiuni se observă importanţa cadrelor universitare care semnează comunicatul.

Nu văd vreo posibilitate, alta decât aceea în care ministrul Cîmpeanu este de acord cu semnatarii comunicatului şi amână termenul pentru dezbaterea publică până cel puţin la 31 octombrie 2022. Că în acest caz nu mai poate fi respectat calendarul propus de ministru, şi preşedintele Iohannis nu-şi mai vede pus în operă proiectul „de suflet”, este o altă discuţie. Dar şi preşedintele a cerut un acord larg al persoanelor din sistemul de învăţământ pe acest pachet de legi care, iată, nu este nici pe departe obţinut de către ministrul Cîmpeanu.

Aşteptăm reacţia ministrului.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite