141.000 de euro, vârf de cotă pentru noul val de pictori

Prin analogie cu cinematografia, performanţa lui Adrian Ghenie la Londra face să se vorbească despre un „nou val românesc“ grupat în jurul „şcolii de la Cluj“. Opt tablouri licitate începând cu 2011 l-au transformat pe Adrian Ghenie în primul artist român care obţine în licitaţii un preţ de peste 100.000 de euro, performanţă greu imaginabilă cu două săptămâni în urmă.

Adrian Ghenie îşi reafirmă astfel postura de lider al unui grup de tineri artişti români cu succes internaţional şi dă un conţinut precis expresiei „noul val românesc“.

Tabloul „Dr. Mengele 2“, de Ghenie, a intrat în licitaţie, pe 12 februarie, la Sotheby’s Londra cu o estimare de 30-40.000 de lire sterline şi a fost adjudecat cu 121.000 (echivalent pentru 141.000 de euro). Creşterea cu 300% a preţului în decursul licitaţiei a fost posibilă pentru că lucrarea a fost disputată de mai mulţi colecţionari din Europa, Statele Unite şi Asia. A fost cea mai mare creştere înregistrată într-o sesiune care a mai cuprins semnături ca Bacon, Warhol, Basquiat, Rothko şi Richter.

Ghenie şi fabrica de pensule

Recordul precedent al pictorului clujean născut în 1977 data din primăvara trecută şi fusese obţinut într-o licitaţie în Franţa, la Tajan, organizată în beneficiul Fabricii de Pensule din Cluj. E vorba de un grup de galerii de artă şi ateliere de creaţie grupate într-o fostă întreprindere comunistă, reamenajată printr-un grant european.

Sub nume propriu sau prin galeriile componente (între care cele mai importante sunt Plan B şi Sabot), Fabrica de Pensule a participat la marile târguri internaţionale de artă şi a fost implicată în lansarea internaţională a unor artişti precum Mircea Cantor, Şerban Savu, Victor Man şi Mircea Suciu.

În aprilie 2012, a fost organizată (într-un duplex Paris-Cluj) o licitaţie în beneficiul Fabricii de Pensule care a adus debutul internaţional şi primele cotaţii pentru un număr de artişti din aşa-zisa „şcoală de la Cluj“. Vânzările au fost de 121.712 euro, deşi sumarul a cuprins doar 29 de loturi.

Trei tablouri, semnate de Adrian Ghenie, Şerban Savu şi Mircea Suciu, au depăşit 10.000 de euro, iar cel mai mare preţ a fost obţinut de „Studiu pentru bătaia cu plăcinte“, pictura lui Ghenie adjudecată cu 52.764 de euro. Artistul fusese deja lansat din 2011 de către Phillips de Pury, cea mai mare casă de licitaţii specializată în arta contemporană, unde obţinuse două preţuri de peste 15.000 de euro. O primă prezenţă la Sotheby’s îi adusese o vânzare la 7.500 de euro şi, ulterior, o licitaţie la Grisebach, în Berlin, i-a adus un preţ de 10.000 de euro pentru pânza „Cazemata“.

Aşa-numitul ”nou val”

Termenul de „şcoala de la Cluj“ a fost scos din pălărie de „Financial Times“ pentru a marca primele succese europene ale grupării de artişti din Ardeal. Ei sunt însă legaţi doar prin ceea ce a fost numită „alergia la utopii“, altminteri atât stilurile, cât şi tematica sunt strict individualizate.

Exploatarea vizuală a reflexelor şi angoaselor post-totalitare a fost lansată în Europa de către primii artişti care au avut succes peste hotare: gruparea subReal, Dan şi Lia Perjovschi, Ion Grigorescu. Ei au apărut însă rar în licitaţii, singurul rezultat notabil fiind 12.000 de euro, preţ obţinut în 2007 la New York de un desen de Dan Perjovschi. Independent de gruparea de la Cluj, fraţii Gert şi Uwe Tobias, născuţi în Braşov şi stabiliţi la Köln, au deja 35 de prezenţe în licitaţii importante şi cinci tablouri vândute cu peste 30.000 de euro fiecare.

Alţi tineri artişti, precum Francisc Chiuariu, Dumitru Gorzo, Nicolae Comănescu sau Roman Tolici, exploatează la Bucureşti aceeaşi „alergie la utopii“ ca şi gruparea clujeană. Toţi aceşti autori sunt rari în licitaţiile din România, abia în ultimul an o parte dintre ei găsindu-şi loc în licitaţiile de artă contemporană de la Artmark.

Rezultatele au fost însă de reţinut: 10.000 de euro pentru Şerban Savu, 8.000 de euro pentru Gorzo, 7.500 pentru Mircea Suciu, 6.800 pentru Cantor, 5.500 de euro pentru Chiuariu, 4.500 pentru Dan Perjovschi.