Românii, reticenţi în a ceda simboluri comuniste. Obiectele din „Epoca de Aur“, adunate cu dificultate de cercetători
0După anii grei de comunism, majoritatea românilor a încercat să scape de obiectele ce le aminteau de vremurile pline de restricţii impuse de dictatura ceauşistă. Un grup de cercetători încearcă să salveze, acum, ce a rămas nearuncat, pentru a putea ilustra generaţiilor viitoare ce a însemnat comunismul în viaţa de zi cu zi a românilor.
Cercetători din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău au demarat, în cursul anului 2015, o campanie de colectare a obiectelor specifice perioadei comuniste din România, atâtea câte au mai rămas nearuncate la gunoi.
”Ne-am dat seama că se creează un gol, pentru că, după 1989, din dorinţa de a scăpa de tot ceea ce a reprezentat Epoca de Aur, mulţi români au aruncat tot ce aveau din acea perioadă. Pentru istorici, asta reprezintă o problemă, pentru că riscăm să nu mai avem cu ilustra, pentru generaţiile viitoare, acea perioadă importantă din istoria României”, justifică demersul Marin Pop, cercetătorul care a coordonat campania.
Timp de mai multe luni, istoricul şi colegii săi ai colindat toate comunele din Sălaj, oprindu-se mai întâi la şcoli, de unde, prin copii, au transmis mesajul campaniei către familii: ”Întrucât muzeul este şi al tău, ne poţi ajuta, donând aceste «amintiri» ca să le putem arăta şi celor care vor veni după tine. Este bine să ştii că cele mai reprezentative piese vor fi cumpărate, recompensând astfel cei mai implicaţi participanţi la campania noastră”.
Din păcate, efectul nu a fost cel dorit, pe de-o parte pentru că multă lume s-a debarasat de mult de aceste obiecte, iar pe de altă parte, cei care le-au păstrat le-au înţeles, recent, potenţialul de obiecte de colecţie şi preferă să aştepte pentru a le mai creşte valoarea.
Sute de obiecte, adunate din şcoli închise
Campania a reuşit să adune, până în acest moment, câteva sute de obiecte. Potrivit lui Marin Pop, o bună parte dintre ele provin din şcoli care au fost închise din cauza lipsei copiilor. ”Spre exemplu, din şcoala de la Biuşa, dezafectată, am adus nu doar jucării din epocă, dar şi bănci, o tablă veche şi chiar şi o socotitoare. În preajma săptămânii «Şcoala Altfel» vom reconstitui o sală de clasă de altădată, în cadrul unei expoziţii temporare”, dezvăluie istoricul.
Mobilă şi distincţii comuniste, cumpărate de muzeu
Pe lângă obiectele găsite în şcoli, au fost şi muzeografi care au donat instituţiei piesele păstrate de ei sau de familiile lor până azi. Au fost şi obiecte pentru care muzeul i-a recompensat pe proprietari cu diverse sume de bani, pentru că era vorba despre obiecte cu valoare mare. Aşa a fost, spre exemplu, o mobilă de sufragerie - celebrul model ”Miraj”, care se producea exclusiv pentru export, pe piaţa internă ajungând doar rebuturile - pentru care s-a plătit proprietarului 1.200 de lei.
Peste 1.000 de lei s-a plătit şi pentru a avea în patrimoniul muzeului o colecţie de distincţii comuniste ce i-a aparţinut unui fost activist de partid, Ioan Bărbos.
Campania continuă
Pentru că rezultatele nu au ajuns la nivelul aşteptărilor, campania continuă şi în 2016. ”Lumea trebuie să fie conştientă că tot ce iese din uz, intră în patrimoniu, iar depozitarul patrimoniului şi memoriei colective este muzeul, care le poate depozita şi conserva”, spune Marin Pop. Potrivit acestuia, campania va include şi alăctuirea unei arhive de istorie orală, formată din poveştile oamenilor care au trăit în comunism.
Vă mai recomandăm: