FOTO Sfârşit de toamnă în Munţii Măcinului. Culmea Pricopanului, cea mai spectaculoasă creastă din cel mai vechi lanţ muntos al României
0În cei mai vechi munţi din România, Munţii Măcinului, mai bătrâni decât dinozaurii, traseul Culmea Pricopanului este o călătorie geologică în timp. Pe cărările de munte, drumeţii calcă printre pietre care au luat naştere acum 255 milioane ani.
Peisagistic, Masivul Pricopan este creasta spectaculoasă din aria Parcului Naţional Munţii Măcinului. Pe traseu sunt întâlnite formaţiuni uriaşe de granit, stânci semeţe şi o panoramă a depresiunii Măcin, a Dunării, a depresiunii Luncaviţa. În zare se văd oraşele Galaţi, Brăila şi chiar Reni (Ucraina).
Totodată, Culmea Pricopanului este principalul punct de monitorizare a migraţiei păsărilor răpitoare ce ne traversează ţara.
Traseul de 6 kilometri, marcat cu bandă albastră
Traseul Culmea Pricopanului este marcat cu bandă albastră şi are o lungime de 6 kilometri. Ruta se întinde astfel: Măcin - Regia Tutunului - Vârful Sulucu Mare - Piatra Râioasă - Şaua Şerparu - Vârful Caramalău - Fântâna de Leac - Măcin. Loc de campare este la Fântâna de Leac.
În oraşul Măcin există un centru de informare turistică, unde găsiţi informaţii amănunţite despre traseu, despre locuri care trebuie străbătute şi despre ce veţi vedea în expediţie.
Sursa Facebook Parcul Naţional Munţii Măcinului
Culmea Pricopanului face parte din Parcul Naţional Munţii Măcinului, rezervaţie naturală ce se întinde pe o suprafaţă de 11.151,82 hectare. Etajele de vegetaţie de pe munţi sunt cuprinse între 7 şi 467 metri (Vârful Ţuţuiatu).
„Fiind aproape complet despădurit, Pricopanul oferă aspectul tipic de eroziune al unui relief dezvoltat pe granite creând peisajul golului alpin, cu stânci rotunjite, alterate ca nişte <foi de ceapă>, şi care oferă aspecte de pietre balansoare şi forme bizare ce pot fi admirate de-a lungul traseului. Poteca parcurge pajişti de stepă, ochiuri de silvostepă şi stâncării presărate cu arbori de uscăciune şi tufărişuri de păducel, măceş şi sălcioară“, notează specialiştii de la Parcul Naţional Munţii Măcinului.
Vârful Ţuţuiatu - 467 metri
În Parcul Naţional Munţii Măcinului (ce este împărţit în două zone: Culmea Pricopanului şi Munţii Măcinului) sunt peisaje unice de stepă la baza versanţilor, urmate de păduri cu gorun, mojdrean şi cărpiniţă, stejar pufos ajungându-se la tufişuri pe culmi şi stâncării, apoi pajişti de stepă cu aspect de gol alpin. Pe teritoriul parcului există una din cele mai vechi, interesante şi cunoscute rezervaţii din ţara noastră - Rezervaţia Naturală Valea Fagilor. Aceasta se remarcă prin prezenţa fagului tauric, ce prezintă caractere intermediare între fagul autohton şi fagul oriental şi a florei de subarboret, unică în Dobrogea şi asemănătoare făgetelor din Crimeea.
Sursa Facebook Parcul Naţional Munţii Măcinului
Pe Culmea Pricopanului, printre stâncării golaşe se găsesc plante rare de importanţă internaţională precum: Clopoţelul dobrogean (Campanula romanica) - endemism dobrogean, Garofiţa pitică (Dianthus nardiformis), Merinana (Moehringia grisebachii şi M. jankae). Această creastă cu vegeraţie pitică şi stâncării este un bun habitat pentru reptile: Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), Guşterul dobrogean (Lacerta trilineata), Şarpele rău (Coluber caspius); dar şi pentru mamifere mici: dihorul pătat (Vormela peregusna), jderul de piatră (Martes foina), dihorul de stepă (Mustela eversmani).
„Munţii Măcinului au o deosebită importanţă între munţii ţării, fiind cei mai vechi munţi din România, interesul cercetătorilor fiind orientat, datorită numeroaselor vestigii istorice, către săpăturile arheologice, dar în egală măsură şi către cercetarea stiinţifică a vastului tezaur natural existent aici - geologic, botanic, zoologic“, arată specialiştii parcului.
Munţii Măcinului, Dobrogea - Culmea Pricopanului Sursa parcmacin.ro
Pe aceeaşi temă: