Şcoala unică în România unde arabii învaţă să fie buni români. „Îi simt că sunt motivaţi şi aproape de spiritul nostru“

Şcoala românească pentru arabi a apărut la Timişoara dintr-o necesitate, având în vedere că aici trăieşte cea mai mare comunitate musulmană care s-a mutat în România, după Bucureşti: în jur de 3.000 de persoane. Pe lângă aceştia, mai sunt şi aproximativ 1.000 de studenţi arabi.

“Şcoala arabă” de la Timişoara este o premieră în România. Cum de altfel este şi manualul de limbă română pentru străini, editat la iniţiativa Institutului Intercultural, a Centrului Cultural Româno-Arab şi Universitatea de Vest. Cursurile sunt ţinute într-o clasă a Colegiului Tehnic de Vest, de către profesoara Luiza Mohamed.

“Cursurile de iniţiere în limba română şi de orientare culturală au fost elaborate în anul 2008. Am încercat să înjghebăm un manual, în urma unui program de integrare a străinilor. Manualul a avut un foarte bogat material pe care l-am pliat pe fiecare situaţie. Am încercat să facem o adaptare care să vizeze cât se poate de natural şi firesc intergarea celor care învaţă. Cursurile au fost concepute în aşa manieră încât un adult să poată asimila noţiunile esenţiale, strict necesare, pe care le-ar putea folosi zi de zi”, a declarat Luiza Mohamed. De un an de zile, Inspectoratul Şcolar Timiş i-a oferit Luisei Mohamed o jumătate de normă pentru predarea limbii române pentru acest segment.

A fost căsătorită cu un arab

Luiza Mohamed este ajutată şi de istoria sa personală, ea fiind căsătorită mult timp cu un bărbat musulman, ca atare ştie exact ce înseamnă cultura şi civilizaţia orientală. „Am încercat să găsim puncte comune, tot cea ce este asemănător între noi şi ei, dar şi puncte sensibile între cele două culturi. Am pornit prin realizarea şi înţelegerea spiritului românesc raportat la cultura proprie a fiecărui cursant. Găsim foarte multe puncte comune, intrăm de-a dreptul în poveşti, interpretată în fiecare zonă, nu vă puteţi da seama ce lume minută îţi aduc aceşti oameni de pe alte meleaguri, care vin cu gânduri bune şi cu sufletul curat. Şi cred că şi noi îi primim la fel. Pot să vă spun că sunt mult mai deschişi la partea de cultură”, a explicat Luiza Mohamed, care este şi preşedintele Centrului Cultural Româno-Arab din Timişoara. 

Cursuri speciale celor ce aplică pentru cetăţenia română

Cursurile „Şcolii arabe” sunt frecventate, patru ore pe săptămână (120 de ore pe an), de aproximativ 60 de persoane, într-un an. „Pentru cei care doresc să depună actele pentru cetăţenia română. Acest lucru presupune mai mult studiu, cunoaşterea istoriei şi geografiei noastre. Pentru ei încerc să mă adaptez după aceste cerinţe. Îi simt că sunt motivaţi şi aproape de spiritul nostru, păstrându-şi particularitatea zonei de unde vin”, a mai spus profesoara.

Fonetica e o problemă

Şcoala Arabă din Timişoara este deschisă de mai bine de şase ani. În tot acest timp, prin mâinile profesoarei Luiza Mohamed au trecut câteva sute de învăţăcei din lumea arabă. „Limba română nu este uşoară. Cei ce vin din Orient, reuşesc să se plieze pe regulile gramaticale. Dar fonetica este o problemă. Nu au sunetele noastre şi mai avem de muncit aici. Cred că în momentul în care reuşeşti să-i captezi, să perceapă frumuseţea unei limbi, trecută şi prin suflet, am sesizat că este mai uşor de asimilat”, a afirmat Luiza Mohamed.

Un palestinian, ajutor de băctar

Khaled Shehada este din Palestina şi a venit în România în urmă cu un an, după ce s-a căsătorit cu o româncă. De abia acum începe să deprindă tainele limbii române. “M-am căsătorit cu o româncă. M-am întâlnit cu ea în Franţa, apoi ne-am mutat la Timişoara. Am fost la un curs de franceză, iar ea a lucrat acolo ca manager. Nu am vrut să rămânem în Franţa. Limba română pentru mine e grea, înţeleg bine, dar încă nu vorbesc bine”, a spus Shehada.

Tânărul palestininian lucrează acum ca ajutor de bucătar la un restaurant din Timişoara. Are însă alte planuri. “Vreau să devin bucătar şef. Sunt specializat în bucătărie internaţională. Am învăţat şi bucătăria românească. În primă fază voi face acest pas. Dar visul meu este să pot lucra în domeniul meu, în care m-am şi pregătit în Palestina. Aducă în IT. Am cunoştiinţă bună de limbă engleză”, a mai spus Shehada. Căsătorindu-se cu o româncă, planurile lui Khaled Shehada se leagă de ţara noastră.

“România o ţară frumoasă, diferită de Palestina.  Dar avem şi multe lucruri în comun. Sunt mulţi palestinieni în Timişoara, însă pentru mine nu e neaparat un avantaj. Eu vreau să mă intergerez în societatea românească. Dacă stau numai cu ei, nu voi reuşi. Acum România este a doua casă pentru mine”, a afirmat Khaled Shehada.

Fost jurnalist în Irak

Maher al Mashadani are 30 de ani, este din Irak şi este unul dintre refugiaţii care s-au stabilit la Timişoara, în urmă cu şapte ani. De sufient timp să îşi dorească cetăţenia română, pentru care va şi aplica în acest an. „La început, pentru că nu am mai auzit cuvinte asemănătoare, a fost greu. Doamna Luiza Mohamed m-a făcut să înţeleg şi să fac legătura cu cuvintele, să fac o propoziţie corectă. Dacă vrei să te integrezi într-o ţară, este important să cunoşti limba. Să înveţi să comunici. Am avut mulţi prieteni români cu care am comunicat, aşa am învăţat mult mai repede. Planul meu este să primesc cetăţenia, voi da examen luna aceasta. Apoi o să fiu român, pot să reiau pasiunea mea, să fac jurnalism”, a declarat Maher al Mashadani.


Maher al Mashadani, Luiza Mohamed şi Khaled Shehada, la cursurile Şcolii Arabe FOTO Ştefan Both

A fost torturat de regimul Saddam Hussein

Maher a lucrat aproape patru ani la unul dintre cele mai mari ziare din Bagdad, Alghad Almoshreq, care însă a fost închis de puterea lui Saddam Hussein. Evită să vorbească despre perioada în care a ajuns să fie şi torturturat din cauza unor articole împotriva regimului.

“Nu mai vreau să îmi amintesc. Ce a fost a fost. N-a a fost uşor pentru mine. Mă bucură că la Timişoara am găsit oameni foarte prietenoşi, nu am simţit nicio clipă disciminare pentru că sunt arab. Am descoperit că Timişoara este un oraş multicultural. Nu sunt probleme. De asta am şi ales acest oraş, mai aveam şi alte variante în România”, a declarat Maher al Mashadani. La Timişoara a colaborat cu un site-local, acesta fiind ajutat chiar de către profesoara Luiza Mohamed să redacteze corect textele. 

Lectorat de limbă arabă

În anul 2008, a fost deschis lectoratul de limbă arabă cu sprijinul Ambasadei Egiptului. Lector a fost a Ahmed Rashidi, profesor de limbă arabă, un fin specialist, iar în primii ani avea la cursuri opţional peste 30 de studenţi. Fiind o limbă orientală, ceva inedit, I-a sporti numărul de cursanţi. A fost primul lectorat din România. Lectorul a plecat în Anglia, nu se mai ţin cursuri de un an de zile.