Terminarea hidrocentralelor din Defileul Jiului, pusă sub semnul întrebării. Care este motivul
0Hidroelectrica face demersurile pentru emiterea unei noi autorizaţii de mediu în scopul finalizării investiţiei hidroenergetice din Defileul Jiului, care este realizată în proporţie de 90%, fondurile cheltuite până acum depăşind 170 milioane de euro.
Lucrările au început în anul 2004 şi au fost blocate la sfârşitul anului 2017, ca urmare a unei sentinţe a Curţii de Apel Bucureşti, care a dispus anularea autorizaţiei de construire. După începerea investiţiei hidroenergetice, zona Defileului Jiului a fost declarată arie naturală protejată (sit Natura 2000). În baza noului statut, organizaţiile de mediu au contestat autorizaţiile emise şi au avut câştig de cauză, deşi investiţia era aproape de finalizare.
Cele două hidrocentrale, de la Dumitra (judeţul Hunedoara) şi Bumbeşti Jiu, ar fi avut o capacitate de producţie de 60 MW, care ar putea asigura alimentarea cu energie electrică a aproximativ 100.000 de locuinţe.
O organizaţie de mediu a cerut documente Consiliului Judeţean
Consiliul Judeţean Gorj a emis documentele necesare pentru ca noua autorizaţie să fie emisă. Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Cosmin Popescu, se aşteaptă ca organizaţiile de mediu să conteste din nou autorizaţia care urmează să fie emisă sau documentele eliberate în vederea obţinerii acesteia pentru finalizarea investiţiilor hidroenergetice de pe Defileul Jiului. „Consiliul Judeţean Gorj a emis documentele necesare autorizării, aşa cum a dispus instanţa de judecată în urmă cu doi ani de zile după anularea autorizaţiei principale de construcţie. Consiliul Judeţean a emis documentele solicitate de Hidroelectrica. Tot ce s-a cerut de către Hidroelectrica a fost emis. Procesul de obţinerea a unei noi autorizaţii de mediu este în curs de realizare, dar, din păcate, din nou un ONG de mediu a cerut Consiliului Judeţean Gorj temeiul legal şi documentele care au stat la baza emiterii certificatului de urbanism în luna august a anului trecut. Nu mi se pare firesc şi corect. Ca autoritate publică locală, am respectat toată legislaţia în vigoare la această dată. Nu ne permitem să emitem un certificat de urbanism sau orice alt document fără a respecta legislaţia. Fiecare Megawatt va conta pentru piaţa energetică. 60 de Megawaţi de pe Defileul Jiului vor conta foarte mult“, a spus Popescu.
Organizaţiile de mediu se opun investiţiei pentru că debitul Jiului va scădea deoarece apa va fi deviată printr-o conductă săpată prin munte.
O investiţie de securitate energetică
Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj a precizat că investiţia ţine de securitatea energetică a României: „Statul român, prin mecanismele jurisdicţionale, trebuie să intervină. Am vorbit de necesitatea independenţei energetice, dar cum să facem acest lucru dacă pe zona de apă nu putem să realizăm investiţiile propuse, pe zona de nucleară există probleme, pe resursa de cărbune decizia este luată de a se închide? Cum putem să fim independenţi dacă fiecare idee de investiţie sau care se află în curs este contestată? Nu doar judeţul Gorj este în această situaţie. Investiţiile din sectorul energetic sunt contestate sau vor fi contestate în perioada următoare. Interesele cui le reprezintă aceste organizaţii?“, se întreabă preşedintele CJ Gorj
Iniţiativă legislativă
PSD a depus o iniţiativă legislativă pentru a crea cadrul necesar finalizării investiţiilor din zonele naturale protejate. „Proiectul de lege prevede asigurarea unei zone de protecţie între hidrocentrale şi restul ariei protejate“, a spus deputatul PSD de Gorj, Claudiu Manta.
Pe lângă cele două hidrocentrale din Defileul Jiului, dacă iniţiativa legislativă va deveni lege, atunci vor fi finalizate şi alte investiţii, cum ar fi hidrocentrala de la Răstolita - hidrocentrală realizată în proporţie de 92%, la care s-au cheltuit peste 200 de milioane de euro şi care poate produce peste 9.000 MWH/lună.