Denumiri ciudate de localități din România care stârnesc râsul. De unele n-ai auzit niciodată
0În România sunt peste 20.000 de localităţi, iar unele dintre ele au nume care te fac să zâmbești. Există o varietate de nume de localități care pot fi considerate neobișnuite sau ciudate, fie pentru sonoritatea lor, fie pentru semnificație.
Sunt deja celebre numele localităților Băicoi (Prahova), Buda (Vaslui), Cârpa (Caraş-Severin) sau Cioara de Sus (Alba), dar nici alte județe nu duc lipsă de nume ciudate.
În Dâmbovița, de exemplu, există multe localități hazlii pentru oameni din afara zonei, neobișnuiți cu această onomastică: Scărlențea, Șotânga, Vulcana Băi, Bezdead, Pucioasa, Răscăeți, Plopu, Fusea, Broșteni, Suseni-Socetu, Valea Leurzii, Rățoaia, Bărbuceanu, Ciocănești, Gherghițești, Crăciunești, Fântânele, Heleșteu, Postârnacu, Vadu Stanchii, Hodărăști, Cocani, Străoști, Bechinești, Finta Veche, Gușoiu, Malu Mierii, Valea Dadei, Poroinica, Tețcoiu, Ciocănari, Miulești, Coada Izvorului, Brădățel, Șuța Seacă, Ferestre, Stavropolia, Stratonești, Dospinești, Suduleni, Toculești sau Șuvița.
Dâmbovița face parte din regiunea istorică Muntenia și din regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia (alături de Argeș, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Ialomița și Călărași). Județul Dâmbovița este o unitate administrativă teritorială tradițională, menționată documentar ca atare, prima oară, în 1512, când administrarea lui era asigurată de către un vornic de Târgoviște. Are o suprafață de 4.054 km² (1,7 % din suprafața țării).
Reședința este la Târgoviște, acesta fiind cel mai important centru economic, politic, administrativ și cultural al județului.
Județul este format din 89 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 5 orașe și 82 de comune. Deși este unul dintre cele mai mici județe din țară, Dâmbovița se află pe locul 5 în țară, în privința densității numărului de locuitori/km pătrat - 120, după București, Ilfov, Prahova și Iași.
Alte nume ciudate de localități
Moldova pare să fie campioană, atunci când vine vorba despre nume trăznite de localităţi. Astfel, în Vaslui poţi merge la Buda, Băleşti, Urlaţi.
Nordul Moldovei, Bucovina, are denumiri de așezări care descreţesc frunţi. Acolo se găseşte, spre exemplu, celebrul Fundu Moldovei. Nu lipsesc nici comunele Ciocăneşti ori Ştirbăţ. Astfel de denumiri hazlii întâlnim în mai toate judeţele din România.
Localităţi cu denumiri ciudate şi amuzante:
Alțîna (Sibiu)
Ațel (Sibiu)
Ariceștii-Rahtivani (Prahova)
Borăscu (Gorj)
Băleşti (Vaslui)
Bulbucata (Giurgiu)
Căcăcioasa (Vâlcea)
Căcăina (Vaslui)
Căpruţa (Arad)
Cârpa (Caraş-Severin)
Cocorăștii Mislii (Prahova)
Cocoşeşti (Alba)
Coţofenii din Dos (Dolj)
Cracu Lung (Mehedinți)
Fălcoi (Olt)
Fierbinţi (Ialomita)
Flămânzeni (Ilfov)
Flămânzi (Botoşani)
Fundătura (Cluj)
Fundu’ Moldovei (Suceava)
Gogoşari (Giurgiu)
Însurăţei (Brăila)
Labasint (Arad)
Măciuca (Vâlcea)
Mădulari (Vâlcea)
Merghindeal (Sibiu)
Poplaca (Sibiu)
Scăpău (Mehedinți)
Spermezeu (Bistrița-Năsăud)