Mesajele ascunse în desenele unui copil refugiat de război: România cea bună care salvează Ucraina atacată mişeleşte
0Un copil refugiat din calea războiului ucrainean şi-a exprimat prin desene viziunea asupra conflictului iniţiat de Rusia în ţara sa natală, iar un psiholog a analizat mesajele neverbalizate.
Andreea Sorina Săvucă este voluntar al Asociaţiei „Jeni Mandachi”, de la Mandachi Hotel & Spa, unde este organizat un centru pentru refugiaţii veniţi din Ucraina.
De la începutul conflictului ruso-ucrainean până în prezent, în hotelul de lux din Suceava, care-i aparţine antreprenorului Ştefan Mandachi, au fost cazate mii de persoane care au fugit din calea războiului, în mare parte femei cu copii.
Ca să-i determine să uite măcar pentru scurte perioade de timp de coşmarul pe care îl trăiesc, voluntarii fac fel de fel de activităţi de relaxare cu cei mici.
Zilele trecute, unul dintre copiii refugiaţi şi-a exprimat prin desen viziunea asupra conflictului ruso-ucrainean.
„Legat de copilaşul de aseară, nu ştiu cum il cheamă, dar avea în jur de 7-8 ani. Stăteam cu el la masă şi desenam fiecare pe câte o foaie. Prima data mi-a arătat doar schiţa şi i-am spus "bravo". După ce a terminat, mi-a arătat desenul, dar pe moment nu am realizat mesajul desenului, deşi am văzut ca s-a uitat cu recunoştinţă la mine. Ulterior a plecat să se joace, m-am uitat din nou peste desenul lui si am realizat. L-am căutat prin sala si l-am intrebat dacă el este cel care l-a desenat. Mi-a confirmat si m-a îmbrăţişat foarte strâns”, a spus Andreea.
Ea a publicat desenele pe contul de Facebook cu următorul mesaj: „În partea din spate se află Rusia, care o împuşcă pe Ucraina, iar în prim plan este România care dă o mână de ajutor Ucrainei”.
Psiholog: „Reprezentarea copilului despre război şi violenţă este evidente chiar şi pentru ochii neavizaţi”
La rugămintea reporterului „Adevărul”, psihologul Irina Bodnariu a analizat desenele băieţelului refugiat şi a arătat că cei mici exprimă astfel realitatea pe care o experimentează ca victime inocente ale războiului.
„Copiii folosesc culorile, dar nu pentru a "înfrumuseţa" sau pentru a modifica ceea ce desenează, ci pentru a marca fără echivoc binele si răul. Copiii nu folosesc "nuanţe" şi filtre pentru realitate. Prin desen copiii externalizează şi procesează ceea ce trăiesc. Tehnicile proiective ajută specialiştii să identifice copiii care au nevoie mai urgent de ajutor, indicând o afectare post traumatică mai serioasă.
Efectele pe termen scurt sunt aceleaşi ca la adult, adăugându-se efecte asupra ataşamentului care este perturbat sau întrerupt în cazul pierderii părinţilor, absenţa sau indisponibilitatea emoţională a părinţilor care sunt ei înşişi disperaţi şi terifiaţi. (…)
În spatele unui desen aparent banal se ascunde teroare şi furie, nevoia de a acţiona distructiv asupra inamicului care atentează la siguranţa lui.
Calea de scăpare, licărul de speranţă vin din contactul cu persoanele de ajutor, moment în care pe chipul omuleţului desenat în partea de jos apare expresia neputinţei şi a nevoii de ajutor”, a spus psiholoaga.
Irina Bodnariu a mai spus că resemnarea, oroarea, violenţa, furie răzbunarea reprezintă un mix de emoţii care îi pun şi pe adulţi în dificultate.
Aspectele neverbalizate care reies din desene sunt o dovadă a conştientizării situaţiei de fapt, dar au şi efect terapeutic de descărcare a anxietăţii prin haşurările repetate.
„Dimensiunile celor reprezentaţi care apar doar fragmentaţi, fără mâini semn al neputinţei şi al imposibilităţii de a cuprinde întreg "tabloul" ororii. Enorm de multe semne însă care necesită lucrul şi interpretarea împreună cu copilul care oferă detalii şi completează cu felul în care prezintă cele desenate şi starea de fapt în care o face. Copiii nu sunt duşmanii nimănui”, a afirmat psiholoaga.
Vă mai recomandăm să citiţi:
Cum se formează preţul benzinei şi cât ar trebui să fie la pompă