Un mare domeniu din Bărăgan va fi inclus în circuitul turistic. Cum este gândită revitalizarea celei mai mari ferme horticole din Europa de Est

Ferma Perieţi din Ialomiţa, cea mai mare fermă horticolă din Europa de Răsărit în urmă cu un secol, aflată astăzi în stare de degradare, va fi inclusă în circuitul turistic. Muzeul Naţional al Agriculturii Slobozia a donat-o Consiliului Judeţean Ialomiţa pentru a începe marea reabilitare.

Consilierii judeţeni au aprobat recent proiectul de hotărâre privind preluarea Fermei agricole Perieţi. Ferma a fost donată de către Muzeul Naţional al Agriculturii, instituţie care o deţinea din anul 1994, dar care nu a reuşit să obţină fonduri pentru modernizare. 

Consiliul Judeţean Ialomiţa preia această fermă, cu o suprafaţă de 5,4 ha şi mai multe clădiri aflate într-o avansată stare de degradare, în scopul reabilitării, menţinerii şi valorificării acestui patrimoniu. 

„Având în vedere că în majoritatea programelor de finanţare europeană sau naţională o condiţie esentială pentru accesarea fondurilor o reprezintă deţinerea unui drept de proprietate asupra bunurilor imobile, precum şi faptul că, de regulă printre aplicanţii eligibili se numără şi autorităţi ale administratiei publice locale, mai rar şi instituţii din subordinea acestora, se propune Consilului Judetean Ialomiţa acceptarea donaţiei propuse de către Muzeul National al Agriculturii şi includerea în domeniul public al judeţului Ialomiţa a bunurilor imobile aparţinând Fermei agricole model Perieţi“, se arată în proiectul de hotărâre. 

Ferma de la Perieţi, renumită în Europa, în perioada interbelică FOTO Muzeul Agriculturii Slobozia

În anul 2005, Muzeul Naţional al Agriculturii a obţinut prin donaţie o serie de imobile cuprinse în cadrul Fermei agricole Perieţi. În vederea consolidării, a întreţinerii şi a introducerii acestui obiectiv într-un circuit turistic naţional şi internaţional, Muzeul Naţional al Agriculturii a propus donarea către Judeţul Ialomiţa a bunurilor imobile din cadrul Fermei agricole Perieţi.

4 milioane de euro, costul estimativ al restaurării

Astăzi, din fosta fermă, care în perioada interbelică producea legume şi seminţe pentru întreaga Europă, au rămas doar ruine. Considerată muzeu, ferma a rezistat cu greu colectivizării comuniste. A fost transformată în CAP, iar proprietarul său a fost condamnat la ani grei de detenţie. 

Despre domeniul înfiinţat de un diplomat român, fost bursier până în 1929 al Fundaţiei Rockefeller la Universitatea Columbia din SUA, s-a spus că ar putea fi transformat într-o anexă a Muzeului Agriculturii din Slobozia. Costurile de reabilitare, estimate în urmă cu 2 ani, erau de 4 milioane de euro.

Restaurarea fermei a fost gândită ca un spaţiu de relaxare. Conacul se doreşte a fi transformant într-o fermă, unde se pot desfăşura diverse activităţi pentru copii. De asemenea, se va construi un restaurant unde vor fi servite produse tradiţionale din zona Ialomiţei, dar vor fi organizate şi târguri de meşteşuguri. Totodată, se va construi un mini-hotel, unde familii cu copii se pot caza 2-3 zile ca să petreacă timpul liber în natură.

Imensa fermă a fost înfiinţată în anul 1934 FOTO Muzeul Agriculturii Slobozia

Bazele fermiei au fost puse în anul 1934 de către Aureliu Popescu, născut la Bucureşti în 1898.

Licenţiat în 1923 al Şcolii de Studii Economice din Londra, bursier până în 1929 al Fundaţiei Rockefeller la Universitatea Columbia din SUA, Popescu alege ulterior cariera diplomatică. Datorită pregătirii sale, a fost numit consilier pe lângă legaţiile României din Paris şi Londra, şi a fost decorat de către guvernul francez cu Legiunea de Onoare în grad de ofiţer iar din partea statului român, cu Steaua României şi Ordinul Legiunii de Onoare. 

Aureliu Popescu a deţinut, pe rând, funcţia de secretar general al Ministerului de Industrie şi Comerţ din Bucureşti şi pe cea de director general pentru Monopolul Alcoolului din Ministerul de Finanţe. În călătoriile sale, Popescu se documentase temeinic asupra felului cum se făcea agricultura în ţări că Franţa, Anglia, Germania, Danemarca, Olanda sau Bulgaria.

Agricultură la nivel înalt

După un divorţ, în 1934, acesta se căsătoreşte cu Lelia Urdărianu, artist plastic, descendentă - pe linie paternă -  din vechea familie boierească a Urdărienilor şi - pe linie maternă - dintr-o familie de origine franceză. Lelia Urdărianu a moştenit de la primul său soţ, Ion Stoianovici, decedat în 1926, domeniul Perieţi. 

Aici, la Perieţi, se vor stabili soţii Aureliu şi Lelia Popescu, între anii 1935-1949, până când ferma va fi supusă naţionalizării.

După ce a pus bazele primei ferme horticole producătoare de seminţe de legume şi flori din România, Aureliu I. Popescu avea să îndure după naţionalizare, o serie de umilinţe, de întâmplări dramatice, totul culminând cu condamnarea lui în 1950 pentru "crimă de război" la 3 ani de închisoare corecţională şi i se confiscă averea. Condamnat şi a doua oară, pentru "pretinse critici", este graţiat în 1963 şi va muri în 1967.

Ferma din judeţul Ialomiţa, în anii de glorie FOTO Muzeul Agriculturii Slobozia

Aici, fostul diplomat a făcut agricultură la nivel înalt, aducând în România modelul unei agriculturi practicate ştiinţific şi modern. Ferma din Perieţi producea 80 de soiuri de seminţe care mergeau atât în ţară, cât şi la export. Pe lîngă legumicultură, la fermă exista şi crescătorie de porci din rasa York, dar şi vaci din rasa Siementhal, cai şi boi. 

Zeci de clădiri au fost ridicate pe cinci hectare şi aveau diverse funcţiuni: conacul în care locuiau Aureliu Popescu şi soţia lui, administraţia, locuinţa inginerului agronom, a grădinarului-şef, căminul pentru cei 200 de muncitori, case pentru salariaţii cu familie, grajduri, magazii, ateliere de tâmplarie şi fierarie, spaţii pentru adăpostirea şi repararea batozelor, combinelor şi a altor agregate.

Ferma a ajuns astăzi o ruină FOTO Muzeul Agriculturii Slobozia

Vă recomandăm să citiţi şi:

Modernizarea celei mai importante artere de trafic din Călăraşi demarează în 2022

Municipiul Călăraşi, obiect de studiu pentru studenţii de la Arhitectură