Video Impozitul pe solarii stârnește revoltă: „Și așa suntem săraci”/„Administrația locală nu se mai poate face pe mână întinsă”

Impozitul pe solarii, o dare nouă despre care fermierii doar au auzit, dar nu știu nici cum se va calcula, nici cât le va lua din buzunar, a reușit să nască nemulțumiri. Legumicultorii se plâng că orice nouă taxă îi face din săraci și mai săraci, iar primarii speră să fie venit la bugetul local.

Despre noul impozit nu se știe nimic clar, doar că ar urma să fie instituit din anul fiscal viitor. Fermierii spun că nu au fost consultați și că nu le-a explicat nimeni ce e cu noua taxă: dacă se va aplica indiferent de suprafață, dacă vor fi excepții, dacă spațiile protejate vor fi tratate asemeni construcțiilor, dacă va avea importanță ce tip de solar/seră are fiecare, din ce materiale este construit, pe ce structură etc..

„Este foarte grav. În momentul de față, dacă facem calculele, rămâne săraci. Și așa suntem săraci”, a răbufnit un legumicultor din județul Buzău, prezent la o întâlnire a fermierilor, organizată de Sindicatul Producătorilor Olt, la Slatina.

Prezent de asemenea în sală, un primar tot din Buzău, edilul comunei Movila Banului, i-a asigurat pe cei prezenți că noua taxă nu va fi înrobitoare. „Se calculează dublu la suprafața de teren. Deci dublu la suprafața de teren. Dar, știți că se vorbește că se cresc taxele și impozitele. Știți pe un teren intravilan arabil cât se plătește? Cât este un hectar și Codul Fiscal nu-ți dă voie să-l mărești? 23 de lei”, le-a spus primarul celor prezenți. „Dacă ai sere și solarii pe el, se dublează suprafața. Nu este mult. Dacă primim sprijin din partea statului și plătești... Adică dacă ar fi să dăm 200-300 de lei, este mult? Până acum am fost scutiți, nimeni n-a fost impozitat. Plătiți impozit acum? Sunt scutiți până la 2.000 de metri pătrați”, a continuat edilul. 

„Legumicultura oricum este în stare deplorabilă, 30% este abandonată”

Mult sau puțin, legumicultorii reclamă în schimb faptul că nu li se comunică date certe, pentru că ei vor să-și facă toate calculele. Au și așa și altele pe cap, a continuat să explice  același fermier care a  ridicat problema noii taxe. 

„Puțurile. Noi, cei care avem Global GAP, avem o problemă cu marketurile: puțurile. Sunt puțurile de lla bunicii noștri. De ce acum trebuie să facem acest lucru? O autorizare de puț este 17.000 lei. Am în cooperativă la mine peste 30 de fermieri, fiecare fermier are cel puțin două module, în două locuri diferite. 34.000 lei. Plus 50.000 lei Global GAP, unde ajungem? Deci gândiți-vă că și astea sunt lucruri care... În loc să evoluăm, venim înapoi.  Vă rog, mare atenție, fiindcă legumicultura oricum este în stare deplorabilă! 30% este abandonată. (...) Avem 30% fermieri care s-au angajat”, a mai spus fermierul Claudiu Breazu

Prezentă la evenimentul Sindicatului Producătorilor Olt, Violeta Mușat, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu le-a putut oferi mai multe lămuriri fermierilor, asigurându-i în schimb că și-a notat nemulțumirile și că le va transmite mai departe. 

„Acolo trăiesc, trebuie să aibă și condiții decente de trai. Primarul din ce să le facă?”

Județul Olt este județul cu cele mai multe sere și solarii, de ordinul zecilor de mii, doar în programul de sprijin pentru producerea de legume în spații protejate din acest an fiind înscriși, din Olt, peste 5.000 de fermieri. Mulți dintre ei au făcut din legumicultură o afacere și asta le aduce, cu muncă multă, e drept, venituri frumoase, spune primarul comunei Giuvărăști, una dintre comunele cu cei mai mulți legumicultori. A venit momentul să și dea ceva înapoi comunității și să înțeleagă că bugetul local trebuie alimentat pentru a se bucura de condiții decente de trai, explică primarul. Or această nouă taxă ar putea avea exact acest rol de a aduce ceva bani la bugetul local.

„Oamenii trebuie să înțeleagă că administrația locală nu se mai poate face pe mână întinsă. Și ei, la rândul lor, trebuie să înțeleagă, trebuie să contribuie cumva la bugetul local. Dacă vor plăti impozit pe solar, se va duce la bugetul local. Dacă se va mări norma de venit, se va duce la bugetul de stat. Eu spun că și oamenii vor să dea o taxă, pentru că ei acum fac bani. Nu fac bani cei care au 1.000 m.p., dar cine are de la 2.000 m.p. în sus face bani pe solarii. Acolo trăiesc, trebuie să aibă și condiții decente de trai. Primarul din ce să le facă?”, spune primarul Daniel Pană, pentru „Adevărul”.  

Sunt situații în care tocmai cei care reclamă că nu-și permit să plătească diverse taxe sunt dintre cei mai înstăriți, susține primarul. „Nu e corect. Toți copiii din toate localitățile unde sunt solarii beneficiază de bursă socială la școală. Eu nu zic să nu obțină acel copil bursă, dar să și învețe pentru treaba asta. Pentru că ei toți se încadrează la bursă socială din cauza normei de venit foarte mică pe suprafața de solar. Noi când vrem să fim realiști? Vrem subvenție la energie, vrem burse, vrem pensii, vrem...”, a mai spus primarul. 

Deși încasează an de an subvenții, producătorii din legumicultură contribuie cu sume foarte mici, a mai spus primarul. Mai mult, pentru aceia care sunt organizați în cooperative și își valorifică producția prin intermediul acestora nivelul de taxare este și mai mic, cooperativa fiind scutită de plata impozitului pe profit. 

Taxele nu vor fi mari, este convins primarul, doar că primăriile  trebuie să se susțină, or la actualul nivel de taxare acest lucru este imposibil. În localitatea Giuvărăști, a dat edilul exemplul comunei pe care o păstorește, din impozitul pe clădiri se strâng aproximativ 70.000 lei anual, bani insuficienți pentru a dezvolta comuna. Doar factura pentru iluminatul public ajunge lunar la 5.000 lei, sau poate chiar mai mult. Sumele adunate din taxe și impozite nu permit, singure, plata de co-finanțări pentru proiecte și nu susțin și celelalte nevoi pe care le are comunitatea. 

Cât despre taxa în discuție, lucrurile trebuie lămurite, este de acord primarul Daniel Pană. Cel mai probabil, pentru viitoarele construcții de tip solar/seră se va proceda la obținerea de autorizații de construire și astfel se va stabili și valoarea de impozitare, în schimb pentru cele deja construite trebuie să existe norme după care să se stabilească valoarea impozabilă.