E-urile sănătoase: care sunt acestea şi în ce produse le întâlnim zi de zi
0Toată lumea a auzit despre E-uri, coduri oficiale utilizate pentru numirea substanţelor chimice numite şi „aditivi alimentari“, folosite din ce în ce mai mult la prepararea majorităţii produselor existente pe piaţă. Ce se ştie mai puţin este că nu toate E-urile sunt chiar atât de periculoase pentru organismul uman, unele fiind catalogate de specialişti ca fiind chiar sănătoase.
Aceste E-uri sunt numite ”sănătoase” deoarece pot avea diverse roluri benefice în buna funcţionare a organismului. În fapt, puţină lume ştie că ”E”-urile se împart în trei categorii principale: inofensive, suspecte şi nocive. Substanţele chimice inofensive folosite în prepararea alimentelor, băuturilor etc. sunt denumite, mai plastic – ”sănătoase”. Printre cele mai cunoscute şi mai benefice asemenea E-uri se numără, de exemplu, curcumina – numită oficial ”E-100”, o substanţă din rădăcină de curcuma (o substanţă produsă din rădăcina unei plante cu acelaşi nume), folosită ca şi colorant galben. Întâlnit în băuturi alcoolice, cereale şi diverse dulciuri, E-100 contribuie la scăderea intensităţii migrenelor, are proprietăţi antiinflamatorii şi anti-cancer şi poate reduce în mod semnificativ numărul de polipi din colon dacă este consumat regulat.
Tania Trăistaru, inspector în cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Olt, afirmă că toate substanţele aditive folosite în ţara noastră sunt cuprinse în Regulamentul nr. 1.333/2008.
”Acest Regulament al E-urilor armonizează utilizarea aditivilor în alimente în întreaga Comunitate Europeană, acoperind toată gama de aplicaţii – de la coloranţi care se folosesc pentru marcarea cărnii sau pentru decojirea cojilor de ouă, până la folosirea aditivilor în alţi aditivi alimentari sau în enzime. Legislaţia prevede în mod clar informarea consumatorilor cât mai completă privind E-urile folosite în fabricarea oricărui produs de pe piaţă aflat la vânzare: identitatea substanţei respective, proprietăţile sale, durabilitate, alergeni, condiţii de depozitare şi cale caracteristici”, afirmă Tania Trăistaru, inspector CJPC Olt.
De asemenea, în categoria E-urilor sănătoase intră şi ”E-300”, adică vitamina C, care este un antioxidant, un potenţiator pentru pâine, dar se găseşte şi în compoziţia altor alimente cum ar fi carnea afumată, peştele congelat, cerealele, vinul, produsele pentru sugari, produse cu uleiuri şi grăsimi. E-300 mai este denumit şi Acid ascorbic. Studii în domeniu au arătat că acest aditiv ajută organismul să ardă mai multe grăsimi în timpul antrenamentelor, stimulează sănătatea şi rezistenţa ţesutului conjunctiv, îmbunătăţeşte circulaţia sangvină şi creşte absorbţia fierului din alimente.
Vitamina B2 se regăseşte şi ea printre E-urile de pe piaţă sub forma E-101, numită oficial Riboflavină, un colorant galben. Acest aditiv E101 este folosit ca şi colorant alimentar şi nu este periculos pentru organismul uman, din contra - este esenţial pentru buna funcţionare a glandei tiroide şi a metabolismului. Îl regăsim pe piaţă în numeroase produse: băuturi alcoolice, cereale sau dulciuri.
Licopen-ulm, sau ”E-160d”, este un colorant alimentar de culoare roşu intens extras din tomate şi folosit ca aromatizant şi pe care îl găsim în sucuri aromate, deserturi, ceaiuri ş.a. Studii de specialitate relevă că licopenul are numeroase beneficii asupra organismului: protejează pielea împotriva razelor ultraviolete nocive ale soarelui, ajută la controlul crizelor induse de astm şi previne dezvoltarea celulelor canceroase.
Alte E-uri ”sănătoase” care se regăsesc în numeroase produse de pe piaţă sunt: Taumatina (E 957 – găsit în cele mai multe cazuri în produse de cofetărie şi băuturi aromate), Glicina (E 640 – produse de panificaţie), Clorura de magneziu (E 511 – îngheţată, produse tartinabile), Clorură de potasiu (E 501 – sosuri, condimente), Lactat de calciu E327/potasiu E326/sodiu E325 (produse lactate, îngheţată, supa, praf de copt), Lecitină E322 (produse lactate, îngheţată, supă, praf de copt) etc.
Vă mai recomandăm:
Cât de periculoasă este artroza. De ce boala este numită “ruşinea terapeuticii”