De ce sunt românii afectaţi aşa grav de COVID-19. Sănătatea orală este praf
0Românii sunt pe ultimul loc în Europa când vorbim de sănătatea dinţilor, iar specialiştii spun că sunt dovezi certe ale legăturii între boala parodontală şi complicaţiile grave ale COVID-19.
Pacienţii care suferă de boala parodontală, o afecţiune cronică, sunt mai predispuşi la a face pneumonie, exact complicaţia care îi pune la pământ pe pacienţii cu COVID-19.
„Cavitatea bucală este un loc de proliferare pentru bacteriile dăunătoare căilor respiratorii, iar pacienţii cu boală parodontală prezintă un risc mai mare de a dezvolta pneumonie decât persoanele sănătoase“, se menţionează într-o analiză dată publicităţii pe site-ul oficial al DSP Olt, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale.
Există dovezi ale asocierii - spun specialiştii citaţi în analiza amintită - între parodontită şi îmbolnăvirea întregului organism, dovedindu-se astfel că sănătatea gurii are un impact mare asupra sănătăţii generale.
Cu alte cuvinte, proasta igienă îi predispune pe români la a dezvolta boli grave precum boala Alzheimer, diabetul, bolile cardiace aterosclerotice şi bolile cerebrovasculare, cele care dau puţine şanse de supravieţuire pacienţilor cu COVID.
„S-a dovedit că îmbunătăţirea igienei orale şi a îngrijirii frecvente a sănătăţii orale de către profesioniştii din domeniul dentar reduce dezvoltarea sau apariţia bolilor respiratorii, în special la populaţia vârstnică şi la cei din unităţile de terapie intensivă. Această populaţie are, de asemenea, cel mai mare risc de a dezvolta complicaţii grave asociate cu COVID-19. De asemenea, îmbunătăţirea sănătăţii orale la persoanele de toate vârstele, prin reducerea riscului de a dezvolta boli sistemice non-orale, poate reduce riscul de boală COVID-19“, se mai menţionează în analiza citată.
1.800 lei, în medie, pentru un cabinet, timp de o lună
Boala parodontală nu apare din senin, a explicat dr. Andreea Dumitrescu, medic de urgenţe stomatologice la Spitalul Judeţean Slatina. O precede gingivita, care a fost sesizată la vâste din ce în ce mai fragede, chiar la copii foarte mici. În plus, faptul că serviciile stomatologice nu sunt gratuite, cel puţin un pachet minim, îi pun în pericol pe cei mai săraci dintre români.
„Foarte mulţi nu avem contract cu Casa de Asigurări. Sunt prea mici plafoanele, nu este niciun beneficiu pentru pacienţi, nu reuşeşti să faci mai nimic cu banii aceia“, spune şi medicul Alexandru Popistaş, vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Stomatologi Olt.
Colegiul Naţional al Medicilor Stomatologi din România a lansat, de altfel, o moţiune pe această temă, atrăgând atenţia că doar 10% dintre stomatologi mai au contract cu CJAS şi pot oferi servicii gratuite, însă plafonul lunar este de doar 1.800 lei, în medie, per cabinet, care poate fi epuizat într-o zi. Cei mai dezavantajaţi de această situaţie sunt românii săraci şi cei din mediul rural, unde şi cabinetele lipsesc şi unde se concentrează preponderent populaţia afectată de boala parodontală şi patologia carioasă.
Cum apare parodontoza, boala atât de periculoasă pentru restul organismului
Boala parodontală nu se instalează fără semne, spune dr. Andreea Dumitrescu, doar că acestea trebuie interpretate la timp şi trebuie acţionat. „Este o afecţiune cronică. Prima dată începe cu gingivita. Gingivita evoluează şi duce la parodontoză. Sigur că poate fi prevenită. Suntem pe primul loc în Europa şi cu boală parodontală şi cu carii. Cel mai uşor se tratează gingivita şi persoanele ar trebui să sesizeze etapa aceasta incipientă, care este reversibilă. Boala parodontală nu este reversibilă, doar se poate stopa în stadiul găsit“, a precizat medicul, explicând care sunt semnele gingivitei.
Cum avansează gingivita, determinând boala parodontală Sursa studiu medical
„Gingia devine un pic inflamată, roşie şi moale. Este primul semn pe care orice pacient poate să-l vadă, şi-n oglindă. Practic se schimbă la culoare, devine un roşu violaceu, spre deosebire de restul gingiilor. Apoi începe să avanseze. Devine din ce în ce mai inflamată, apoi începe să sângereze, cam acestea sunt etapele. Este determinată de bacterii în primul rând, de placa dentară care se depune pe suprafaţa dinţilor, ca un film. Prima dată nu este sesizabilă. Ea se îndepărtează uşor la periaj, însă neîndepărtată devine acel tartru pe care-l ştie toată lumea“, a explicat dr. Dumitrescu.
Dacă nu se intervine în acest stadiu, se ajunge la retracţia gingivală şi la apariţia bolii parodontale care reprezintă un risc pentru întreg organismul. Este cunoscut, de altfel, faptul că înaintea unor intervenţii chirurgicale de mare fineţe, cum sunt intervenţiile pe cord, de exemplu, medicii cer investigaţii stomatologice, pentru a putea aprecia dacă există un risc de boală bacteriană.
Vă recomandăm şi:
De ce femeile sunt mai predispuse la carii şi la leziuni gingivale decât bărbaţii