Cum au ajuns urșii unde nici bătrânii satului nu-și amintesc să mai fi fost vreodată. „E presiunea mare pe ursoaice”

Locuitorii din mai multe sate oltene au fost surprinși să primească alerte pe telefon privind prezența urșilor în zonă. Sunt localități de care nici bătrânii satului nu-și amintesc să fi auzit, măcar, de așa ceva vreodată. Apelurile la 112 au început să vină cu aproape o lună în urmă.

Cungrea, Spineni și Făgețelu sunt cele trei comune de unde jandarmii olteni au primit în ultima lună mai multe apeluri prin care era anunțată prezența urșilor în zonă. Sunt localități din nordul județului Olt, dintr-o zonă de deal, care au, e drept, și păduri întinse pe sute de hectare. Niciodată însă nu a fost aici semnalată prezența animalelor care până nu demult erau întâlnite doar în vârf de munte.

După apelurile la 112 au venit și avertizările și recomandările autorităților, cetățenii fiind sfătuiți să evite deplasările neesențiale în zonele izolate, împădurite sau slab circulate, în special în intervalele orare în care vizibilitatea este redusă, dacă există informații privind prezența animalelor sălbatice.

„Noaptea m-au sunat, m-am dus, dar erau pe teritoriul comunei vecine”

Primarul localității Spineni, Dănuț Șărpău, a precizat pentru „Adevărul” că primele semnale au fost trase cu peste o lună în urmă.

„A fost acum o lună și ceva apelul, dar nu era pe teritoriul nostru administrativ. Noaptea m-au sunat, m-am dus, dar era pe teritoriul localității Făgețelu. (...) L-a văzut cineva, venea cineva dinspre Pitești. La ieșire dinspre Făgețel era o ursoaică mare și unul mai mic. I-a speriat cu mașina, s-a luat după ei, s-au întors, au luat-o pe un drum lateral. O luase înapoi ursul mic, s-a întors cu mașina, l-a întors și pe ăla și a sunat la 112. A făcut poze, bineînțeles, m-a sunat, a sunat la 112, cei de la jandarmi și de la poliție m-au sunat, m-am dus acolo. S-au perindat jandarmii vreo două săptămâni pe acolo”, a declarat Sărpău.

Primarul spune că au mai existat zvonuri și cu câteva zile înainte de apel, oamenii de pe la margine de sat s-au mai plâns că sălbăticiunile le-au distrus stupii. Au presupus că ar fi vorba de urs, ghidându-se după urmele lăsate, însă nimeni nu-l văzuse.

După apelul la 112, autoritățile au emis și o alertă prin sistemul Ro-Alert.

Pe raza localității Spineni este pădurea Seaca. „Dacă apucau să intre acolo, nu mai ieșeau”, pare convins primarul că urșii au fost în cele din urmă izgoniți spre zonele din care au coborât.

Cum au ajuns urșii aici, deși habitatul lor este la altitudini mari, oamenii din Spineni nu-și explică. Există însă scenarii.

„Probabil i-a adus cineva ca să sperie lumea. Poate ca să ia o taxă dacă îi prinde”, reproduce și primarul din scenariile care se discută. Cert este un lucru: dacă ar fi atacat oameni sau s-ar fi apropiat periculos de case, edilul nu ar fi stat pe gânduri și și-ar fi dat, spune, acordul să fie tranchilizați sau chiar împușcați.

„A plecat ursul de la mine”

Urșii au ajuns și în localitatea Cungrea, tot din nordul județului Olt. Ca și în Spineni – Făgețelu, oamenii i-au fotografiat. Dar s-a întâmplat cu ceva vreme în urmă. Între timp, „a plecat ursul de la mine”, spune primarul Cosmin Vlad.

„Am avut doi, unul într-un sat, unul în alt sat. Nu în pădure, pe stradă, pe asfalt”, continuă primarul Cosmin Vlad.

Unul dintre urși a fost văzut în satul Miești, un altul în satul Oteștii de Jos.

„Ei circulă 50 de km pe noapte. Ei nu stau într-un loc. Pe unul l-am văzut pe o cameră în pădurea satului Oteștii de Jos, pe camere de la fondul de vânătoare, și unul în satul Miești. Vă dați seama că oamenii s-au speriat”, a adăugat primarul.

„Când o vedea vreo mie de morți, poate atunci se trezește și Nicușor”

Președintele Asociației Vânătorilor și Pescarilor din Olt, Mihai Albulescu, spune că, deși zona nu face parte din habitatul urșilor, înmulțirea excesivă a dus la migrarea femelelor cu pui către zonele joase. „E presiunea mare, sunt foarte mulți urși la munte, sus, și cei mari fac presiune pe ursoaice, pe pui, să le omoare puii, și atunci ele coboară, săracele, nu au ce să facă. Este efectivul prea mare de urși, ăsta e motivul, și teritoriul țării nu are capacitate să cuprindă atâția”, a precizat Albulescu.

Creșterea cotei de vânătoare la peste 800 exemplare pe an nu rezolva problema, dar însemna mai mult decât se reușește în prezent. Măsura nu a trecut însă de filtrul președintelui, a mai spus Albulescu.

„Când o vedea vreo mie de morți, poate atunci se trezește și Nicușor. Că a respins cotele de vânare a ursului. Țara stă pe un butoi de pulbere și el dă cu piciorul la sute de milioane de euro care se câștigă din vânătoare”, a mai adăugat Albulescu.

Lupta între cei care solicită mărirea cotelor de vânătoare și activiștii de mediu care atrag atenția că sub pretextul înlăturării pericolului ar putea fi în fapt vânați urșii-trofeu a rămas acerbă.

„Motivația e simplă. Sunt câteva babe care plâng de ursuleții ăia. Ele nu știu că teritoriul țării are capacitate de până la 4.000 de urși și noi am sărit de 12.500. Mult mai mult, atâtea sunt evaluate, dar sunt mult mai multe”, a mai spus șeful AJVPS Olt.

Cât despre soarta urșilor care în căutare de hrană fug de pe teritoriul masculilor dominanți, cel mai probabil nu e una bună. Albulescu este convins că în prezent se vânează cu mult mai mulți urși decât s-ar întâmpla dacă ar fi mărite cotele și vânătoarea ar fi legală.

Pe de altă parte, șeful AJVPS nu crede în teoria că anumite exemplare care apar în zone foarte joase comparativ cu mediul propice acestei specii ar fi din cele relocate. „E o poezie. Au fost duși la 200 de kilometri distanță de unde au fost prinși și ei s-au întors după o săptămână înapoi”, a mai spus Albulescu.

Deocamdată, în lupta între vânători și activiști pare că ultimii ar avea câștig de cauză. La această dată mai este deschisă vânătoarea doar la căpriori, „dar nu știm pentru cât timp”, a mai spus reprezentantul AJVPS. Nu se vânează în schimb șacali, vulpi, ciori, coțofene, deși se semnalează probleme mari din cauza efectivelor în creștere. E vorba pe de o parte de problemele pe care efectivele excedentare le generează, dar se poate pune și problema unor sume importante care ar putea fi câștigate din vânătoare, mai spune Mihai Albulescu, și care acum foarte probabil se achită „la negru”.

„Ajungem în 2-3 ani, o să vedeți, ca oamenii să nu mai ajungă să vadă potecile de munte, plimbările pe munte ce se făceau altădată”, a conchis președintele AJVPS.