Atelierul unde se bat monede: meșteșugul gravării matrițelor păstrat dinainte de 1989

Un muzeu din Oltenia le oferă vizitatorilor posibilitatea de a vedea cum se băteau în trecut monedele și chiar de a-și încerca puterile pentru a realiza replici.

Muzeul Județean Olt este obiectivul pe care îl vizitezi și poți să pleci acasă cu replici ale unor monede de valoare deosebită. La „Noaptea Muzeelor ”, printre atelierele deschise vizitatorilor a fost și cel de batere de monede. Acest atelier a funcționat pentru prima dată în 2024, la Romula-Fest, în localitatea construită peste ruinele cetății romane, iar de atunci ori de câte ori există solicitări, venite în special din partea școlilor, muzeografii le dezvăluie copiilor tainele bătutului de monedă.

„Îl vom avea din nou la Romula-Reșca, la sfârșitul acestei luni, iar când avem programate evenimente de anvergură facem și acest atelier. Am avut ateliere de câte ori s-a solicitat. Monedele le-am oferit gratuit vizitatorilor”, a spus managerul Muzeului Județean Olt, George Smarandache.

Deși în țară se mai bate monedă și în alte muzee, în Oltenia atelierul de acest tip este singurul. S-au ales pentru a fi realizate matrițe trei monede valoroase din zestrea muzeului, reprezentative pentru instituția olteană, monede descoperite de-a lungul timpul.

„Sunt trei ștanțe monetare, sau matrițe. Una este realizată după o monedă celtică, din secolul IV î. Hr., descoperită la Morunglav, în județul Olt, următoarea este grecească, Macedonia Prima, descoperită la Radomirești, în județul Olt, și apoi avem și ștanță după monedă romană, realizată în timpul lui Traian, după cucerirea Daciei. A fost descoperită la Enoșești, la Piatra-Olt”, a explicat arheologul Florin Ciulavu.

Moneda romană circula în tot imperiul, a adăugat arheologul. Muzeografii au încercat să reconstituie cât mai fidel întregul proces. „Am încercat să realizăm ștanțele și această activitate de batere cât mai aproape de ceea ce se întâmpla în acel timp. De aceea vorbim de batere de monedă, pentru că moneda se realiza cu ștanța și cu ciocanul. Dintr-o singură lovitură trebuie să se imprime pe ambele părți atât aversul cât și reversul monedei”, a descris arheologul cum decurge procesul.

Copiii, cei mai mulți, s-au limitat să observe ce se întâmplă. Părinții în schimb și-au încercat priceperea și puterea și au bătut efectiv monede. Un domn care a deprins repede cum să execute lovitura a realizat „cel puțin 100 de monede, pentru toți copiii care așteptau”, folosind pastilele monetare din plumb pregătite anterior,  au dezvăluit reprezentanții muzeului. Vizitatorii au aflat și cine avea dreptul să bată monedă, dar și că pentru falsificare se aplicau pedepse dure.

„Întotdeauna s-a falsificat monedă. Pedepsele erau foarte aspre pentru falsificatori, de aceea, pentru a se evita falsificarea, cei care realizau desenul monetar gândeau anumite elemente de siguranță, elemente greu de realizat, astfel încât să fie greu de reprodus de cei care ar fi putut să falsifice”, a mai precizat arheologul Florin Ciulavu.

Reprezentanții Muzeului Județean Olt s-au inspirat pentru această activitate din inițiativele altor muzee. „Nu am inventat noi treaba aceasta, însă am încercat să luăm bun ce am văzut prin alte părți, să adaptăm la muzeul nostru și să facem cât se poate de bine”, a mai spus arheologul.

Moneda celtică, au aflat vizitatorii, este foarte rară la nivel național. Astfel de monede erau realizate, cu acordul tacit al regelui Filip al II-la, și în țările învecinate.

„În România sunt relativ rare, însă în Oltenia sunt foarte rare. Avem 15 piese”, a mai spus arheologul Florin Ciulavu.

„Matrițele sunt realizate de către un gravor în metal care profesează dinainte de 1989 și care a lucrat cu Monetăria Națională și cu Banca Națională pentru realizarea chipurilor de pe bancnote și monede. Sunt făcute manual, după mulaje”, a mai precizat directorul muzeului, George Smarandache.