Vasul pentru gătit portabil, din Epoca Bronzului, și replica lui actuală. Arheolog: „Toată lumea vrea acum câte unul”
0Muzeul Județean Olt a prezentat drept „Obiectul săptămânii“ un vas-cuptor din lut aflat în patrimoniul muzeului, datând din Epoca Bronzului. Un arheolog din cadrul muzeului a reprodus obiectul și i-a dovedit utilitatea.
Obiectul prezentat cititorilor paginii de Facebook a Muzeului Județean Olt a fost descoperit, cu aproape 30 de ani în urmă, de arheologul care acum a reprodus vasul și, mai mult, a dovedit că poate fi folosit.
„OBIECTUL SĂPTĂMÂNII
VASUL-CUPTOR DE TIP „PYRAUNOS”
Vas de mari dimensiuni (H = 54 cm; D gură = 33 cm), din epoca bronzului, considerat de speciliaști ca fiind un vas pentru gătit portabil, sau o vatră portabilă. Este compus dintr-un recipient de mari dimensiuni, dedesubtul căruia este atașată o „cameră de ardere”.
Este prevăzut cu două toarte și doi butoni, dedesubtul cărora se află șase perforații. Decorul este simplu, compus dintr-un brâu alveolat atașat pe buză și un alt brâu alveolat atașat la bază. Deasupra camerei de ardere se află două perforații de mici dimensiuni, cu rol decorativ. Forma exterioară a vasului este bitronconică, iar la interior recipientul este tronconic (oală).
Vasul a fost descoperit la Slatina - Spital, în anul 1995 și reprezintă una din principalele atracții pentru publicul vizitator.
Vă invităm să vizitați Muzeul Județean Olt pentru a afla istoria unor obiecte interesante din mai multe epoci istorice, descoperite pe teritoriul județului”, este textul scurt de prezentare, semnat de arheologul Mihaela Bleoancă.
Un vas asemănător a fost realizat de un alt arheolog din cadrul muzeului oltean, Lucian Truță, iar cu câteva zile în urmă vasul proaspăt ars a fost și folosit pentru a prepara un fel de mâncare, astfel dovedindu-se și valoarea utilitară a obiectului.
„Încerc să aflu cum făceau și de ce anume făceau asta”
Arheologul Lucian Truță a explicat pentru „Adevărul” că a realizat vasul după o atentă analiză a vasului vechi de mii de ani, folosind tehnica sulurilor de lut. A adăugat în lut și pietriș, pietrișul având în vechime, cel mai probabil, rolul de a menține pentru mai mult timp temperatura mare.
„E făcut la mână, practic din două bucăți, sudate: partea inferioară și vasul propriuzis. Cred că facem o nouă postare zilele acestea, pentru că am primit foarte multe întrebări. Am mai pus vasul „la treabă” o dată (n. red. - vasul a fost folosit pentru prima dată cu ocazia evenimentului „Extemporal la gastronomie”), pentru că prima dată nu am reușit să-l ardem cum trebuie. Aceste vase au porozitate, până când nu se gătește de câteva ori în ele, curg. Trebuia gătit de câteva ori până când se astupau porii. Probabil că le foloseau pentru un anumit tip de mâncare. Eu am făcut zilele acestea o fasole, chiar dacă nu era în Epoca Bronzului. A fost, așa, un mic experiment”, a dezvăluit arheologul Lucian Truță.
Spre deosebire de vasele de lut în care bunicile pregăteau la foc bucatele, vasul realizat de arheolog nu necesită la fel de multă atenție pentru a menține o temperatură constantă și nu foarte mare, din contră, s-a dovedit că rezistă și la foc aprig.
„Este primul vas de genul acesta realizat și acum o grămadă de oameni îmi cer să fac. Toată lumea vrea câte unul, dar nu e așa ușor de făcut”, a mărturisit Truță.
L-a realizat în aproximativ o săptămână, cea mai grea parte fiind îmbinarea celor două părți. „La îmbinare poate să crape. Nu se pot suda vasele cât sunt încă moi, trebuie să fie puțin întărite, iar când sunt puțin întărite deja nu mai prind la fel. (...) Lutul l-am luat dintr-o grămadă de locuri, e un amestec de luturi”, a mai spus arheologul Lucian Truță.
A realizat, de fapt, două vase asemănătoare, însă cel de-al doilea, din două bucăți, nu a rezistat.
„Am avut două: unul mai mare, l-am făcut din două bucăți, ca să nu am probleme cu lipitura, dar acela nu a rezistat. Acela l-am făcut mai artistic, cu altfel de pastă, bogată în nisip, nu în pietriș, și cu toate că ar fi trebuit să se comporte la fel, nu s-a comportat. S-a spart când l-am folosit, suferă de șoc termic. Sunt până la un punct experimente, încerc să aflu cum făceau și de ce anume făceau asta”, a completat arheologul.
Vasele noi au fost realizate chiar la muzeu, în secția externă, la Casa „Gunka și Spiru Vergulescu” din Slatina, acolo unde muzeograful a construit cu câțiva ani în urmă și un cuptor pentru ars lutul.
Povestea descoperirii vasului-exponat
Pe de altă parte, exponatul prezentat pe pagina muzeului are o poveste legată tot de pasiunea arheologului Lucian Truță pentru domeniu. Era pe atunci copil și nu-și dezlipea, precum colegii de joacă, ochii de muncitorii care săpau în spatele blocului său pentru a ridica o nouă construcție (morga), în curtea Spitalului Județean Olt.
„Eram copii și am văzut cioburi acolo, știam de mult timp ce fel de cioburi sunt, de când sunt, și după ce au plecat muncitorii am stricat șanțul și le-am luat pe toate, pentru că nu ne-ar fi lăsat, vă dați seama, să umblăm. Erau și într-o zonă periculoasă, erau sub o placă de beton. Le-am scos pe toate, iar a doua zi le-am dus la muzeu. Am găsit vreo cinci-șase vase în perioada aceea. Erau fragmente, o cadă întreagă de cioburi. Un singur vas a fost întreg, o ceșcuță, se află și acesta în expoziție”, a dezvăluit arheologul.
„Nebunia” copiilor era de altfel cunoscută, la fel și vizitele acestora, aproape săptămânale, la muzeu pentru a preda tot ceea ce găseau și a afla de la restauratorul muzeului noi și noi detalii. Le „culegeau”, zona în care locuiau fiind, de altfel, cunoscută pentru „averea” arheologică, le spălau și le predau ulterior angajaților muzeului.
„Când înlocuiau o conductă, când umblau prin pământ pentru orice, găseam cioburi, găseam unelte de silex, tot felul. Eram toți copiii de la bloc prinși de microbul arheologiei, mergeam și la săpături. Păstram și legătura cu muzeul în perioada aceea, în fiecare săptămână cred că veneam cu câte o plasă de cioburi la muzeu”, a mai spus Truță.
La destul de scurt timp a urmat și prima experiență pe un șantier arheologic, la Drăgănești-Olt, a mai dezvăluit arheologul.
Mai târziu, profesor fiind, la Palatul Copiilor Slatina, și predându-le copiilor arheologia într-un mod mai puțin formal, i-a încurajat pe elevii săi să nu treacă niciodată nepăsători pe lângă urmele istoriei.
Arheologul Lucian Truță continuă să-i apropie pe copii și astăzi de lumea fascinantă a modelării lutului, atelierele sale, deschise ocazional la muzeu, în cadrul unor acțiuni de tip „Noaptea Muzeelor”, fiind printre cele asaltate de copii și adulți deopotrivă. În curând li se va lansa elevilor o nouă provocare, atât pentru atelierul de modelat care va fi deschis pe perioada sezonului cald, la secția Casa „Gunka și Spiru Vergulescu”, cât și pentru incursiuni în teren.
Se încarcă comentariile...
