Video Autostrada care deschide porțile Făgărașului. Locurile uimitoare de la poalele celor mai înalți munți ai României

Autostrada A13 Sibiu – Făgăraș, aflată în șantier, promite impulsionarea turismului într-una dintre cele mai spectaculoase zone ale României, Țara Oltului, locul de unde încep călătoriile spre culmile Munții Făgăraș.

Munții Făgăraș, cu cele mai înalte creste alpine din România, se înșiră de la vest la est, ca o „spinare” a Carpaților, pe o distanță de peste 70 de kilometri, între județele Sibiu, Argeș și Brașov.

Opt dintre piscurile Făgărașului se înalță la peste 2.500 de metri, cel mai înalt dintre ele fiind Vârful Moldoveanu, cu o altitudine de 2.544 de metri. Culmile, împodobite cu zăpadă în cea mai mare parte a anului, se înfățișează călătorilor la orizont pe măsură ce aceștia se apropie de Sibiu pe Autostrada A1, dinspre vestul României.

Nodurile autostrăzii, porți spre Munții Făgăraș

Dincolo de Sibiu, Defileul Oltului, străjuit de localitatea Turnu Roșu, marchează marginea vestică a Făgărașului.

La est, orașul Făgăraș, Munții Piatra Craiului și Culoarul Rucăr–Bran conturează celălalt capăt al masivului. În „Țara Oltului”, nume dat depresiunii din nordul Munților Făgăraș, călătorii găsesc „porțile” principale spre crestele și lacurile glaciare ale masivului: localitățile Avrig, Porumbacu de Sus, Cârțișoara, Arpașu de Sus, Victoria, Sâmbăta de Sus, Lisa și Făgăraș.

Regiunea de la poalele munților Făgăraș este traversată de râul Olt și de Drumul Național 1 Sibiu – Brașov, iar în următorii ani va fi tranzitată și de Autostrada A13. Viitoarea autostradă Sibiu – Făgăraș, cu o lungime de aproximativ 70 de kilometri, începe de la Boița și va avea șase noduri rutiere, la Boița, Avrig, Arpașu, Sâmbăta, Ileni și Făgăraș.

Toate vor putea fi folosite ca puncte de acces pentru traseele turistice din Făgăraș, una dintre cele mai puțin antropizate zone montane din România.

Odată cu finalizarea autostrăzii, estimată pentru 2027 - 2028, traficul rutier de pe DN1 Sibiu - Brașov, unul dintre cele mai aglomerate drumuri naționale, va fi diminuat, accesul localnicilor spre Sibiu va fi mai ușor, iar Munții Făgăraș vor deveni mai apropiați turiștilor, prin așezările de la poalele acestora.

Valea Avrigului, intrarea în Făgăraș

Localitățile din Țara Oltului au fost înființate în Evul Mediu timpuriu, cele mai apropiate de munți fiind, în trecut, așezări pastorale ale românilor, stabiliți la poalele Făgărașului. În secolele XII–XIII, în partea nordică a regiunii s-au așezat și coloniști sași, aduși de regii Ungariei pentru a apăra granițele Transilvaniei.

În secolul XX, unele localități, precum Avrig și Victoria, au fost industrializate, în timp ce altele, precum Arpașu, Porumbacu, Sâmbăta de Sus sau Cârțișoara, și-au păstrat specificul montan și pastoral.

Construcția Transfăgărășanului, șoseaua care traversează munții la peste 2.000 de metri, legând regiunile istorice ale Transilvaniei și Munteniei, a impulsionat turismul în zonă, iar în secolul XXI comunitățile au investit tot mai mult în atragerea turiștilor. Așezările de la poalele Făgărașului au lăsat treptat în urmă trecutul industrial și pastoral și mizează tot mai mult pe turism.

Orașul Avrig, din județul Sibiu, are mai puțin de 12.000 de locuitori și s-a dezvoltat în ultimele două secole datorită fabricii sale de sticlă, atestată încă din secolul al XVII-lea, potrivit unor istorici. Centrul său istoric a păstrat clădiri cu o arhitectură specifică sașilor, iar emblema acestuia este Palatul Brukenthal, din secolul al XVIII-lea, reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal.

„Este un loc minunat și istoric, care a fost considerat cândva Edenul Transilvaniei, și are forma Palatului Schönbrunn din Viena, deoarece a fost proiectat de același arhitect la acea vreme. Palatul este o miniatură, de șapte ori mai mic decât originalul”, arată administratorii palatului.

În timpul regimului Ceaușescu, aproape 1.500 de oameni munceau la uzina locală din Avrig, iar pentru muncitori fuseseră construite mai multe blocuri de locuințe și cămine de nefamiliști.

În vecinătatea orașului, o altă colonie muncitorească fusese înființată la Mârșa, pentru a găzdui familiile celor peste 2.000 de angajați ai Uzinei Mecanice Mârșa. Aici erau fabricate basculante, trailere, tancuri și utilaje industriale folosite pe șantierul Canalului Dunăre–Marea Neagră.

În ultimii ani, pe Valea Avrigului, de la poalele Făgărașului, au fost înființate parcuri de distracție, dar și numeroase pensiuni și locuri de agrement. De pe Valea Avrigului, turiștii pot urca spre Lacul glaciar Avrig, aflat la peste 2.000 de metri altitudine, sub unele dintre cele mai înalte culmi ale masivului.

Transfăgărășanul, drumul care străbate Făgărașul

Aflată în apropierea viitorului nod de autostradă de la Arpașu, localitatea Cârțișoara este traversată de Transfăgărășan (DN7C), înainte ca șoseaua montană, care leagă județele Argeș și Sibiu, să intre în zona alpină a Munților Făgăraș. Cârțișoara, la fel ca satele învecinate Arpașu de Sus și Porumbacu de Sus, este o zonă cu tradiție în creșterea animalelor, devenită tot mai atractivă pentru investiții în turism.

Din Cârțișoara, călătorii urcă spre Cascada Bâlea și spre căldarea Bâlea, ajungând până la altitudinea de 2.042 de metri, în apropiere de Lacul Bâlea. După traversarea tunelului montan Bâlea–Capra, traseul coboară spre Valea Argeșului, pe lângă Lacul Vidraru și Cetatea Poenari, până la faimoasa mănăstire de la Curtea de Argeș.

Transfăgărășanul a fost construit în anii ’70, cu eforturi imense și mobilizarea a numeroși militari români, și a fost inaugurat în septembrie 1974 de Nicolae Ceaușescu, înainte ca lucrările să fie complet finalizate.

În prezent, drumul montan este considerat una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură rutieră realizate înainte de 1990, datorită reliefului montan dificil. El poate fi folosit doar câteva luni pe an, deoarece zona alpină este expusă avalanșelor, înghețului și căderilor de pietre. Totuși, de la Cascada Bâlea, turiștii pot urca la Bâlea Lac cu telecabina, în orice anotimp.

Victoria, orașul industrial construit de la zero

Orașul Victoria, din județul Brașov, s-a dezvoltat în jurul unei uzine de pulberi explozive, deschise în vecinătatea sa, la Ucea, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. La începutul anilor ’50, un combinat chimic a fost înființat aici, iar în jurul său a fost ridicat un oraș complet nou, cu cartiere care copiau modelul celor din orașele monoindustriale sovietice.

„La 6 noiembrie 1949 a fost aruncată prima lopată de pământ. S-a dat semnalul începerii bătăliei pentru construirea orașului. Orașul Victoria este unic în felul său. Este pentru prima dată când se definitivează proiectul unui oraș complet nou și începe construcția lui pe mai multe fronturi”, informa publicația Apărarea Patriei.

În deceniile următoare, populația orașului a crescut până la peste 10.000 de locuitori, majoritatea fiind muncitori angajați la Combinatul Chimic. În prezent, Victoria are mai puțin de 6.500 de locuitori, este mai puțin industrializată și a rămas un reper turistic, fiind locul de plecare pentru drumeții către unele dintre cele mai înalte vârfuri montane din România – Negoiu și Moldoveanu – din Munții Făgăraș.

Mănăstirea lui Arsenie Boca de la poalele Făgărașului

Aflată în vecinătatea orașului Făgăraș, comuna Sâmbăta de Sus (județul Brașov) este un reper al turismului din Munții Făgăraș, dar și un loc cunoscut de pelerinaj, datorită Mănăstirii Brâncoveanu.

Mănăstirea din Munții Făgăraș a fost ridicată la sfârșitul secolului al XVII-lea de familia domnitorului Constantin Brâncoveanu. Așezământul impresionează prin arhitectura sa, fiind singurul astfel de lăcaș istoric construit în Transilvania în stil brâncovenesc.

Popularitatea pe care a căpătat-o în ultimele decenii i se datorează, în mare măsură, părintelui Arsenie Boca (1910–1989), fost stareț al mănăstirii în anii ’40. După ce, în 1939, a trăit mai multe luni de viață monahală la mănăstirile de pe Muntele Athos, tânărul diacon Arsenie Boca a devenit călugăr și apoi stareț al Mănăstirii Brâncoveanu. Arsenie Boca a câștigat în scurt timp inimile credincioșilor, inclusiv ale membrilor Casei Regale a României, care frecventau așezământul, dar și ale altor personalități ale epocii. În anii ’40, mănăstirea din Munții Făgăraș devenise locul „fenomenului Arsenie Boca”, atrăgând mulțimi de pelerini.

Arsenie Boca a slujit la mănăstirea din Munții Făgăraș până în 1948, când a fost arestat de autoritățile comuniste, închis pentru câteva luni și „exilat” la Mănăstirea Prislop din Hunedoara. Faima călugărului auster, legat de aceste locuri, continuă să atragă numeroși credincioși și în prezent.

Orașul Făgăraș, în inima României

Orașul Făgăraș (județul Brașov), cu circa 30.000 de locuitori, se află la mijlocul distanței dintre Sibiu și Brașov, în centrul României. Orașul de pe Valea Oltului și-a legat numele de cei mai înalți munți ai României și de șoseaua care îi traversează, însă cei care îl vizitează descoperă aici una dintre cele mai bine conservate cetăți medievale din țară.

Veche de cinci secole, Cetatea Făgăraș a fost în trecut reședință princiară, dar și închisoare destinată opozanților regimului comunist. În prezent, este muzeu și impresionează prin masivitatea sa. Zidurile înalte și solide, înconjurate de un șanț cu apă, populat astăzi de lebede și rațe sălbatice, o făceau extrem de dificil de cucerit.