Geolog: „Prăbuşirea Cascadei Bigăr era o chestiune de timp“. Soluţia prin care putea fi salvat obiectivul turistic
0Prăbuşirea celei mai cunoscute cascade din ţara noastră a suscitat un viu interes şi discuţii aprinse. În timp ce unii caută vinovaţi, specialiştii recunosc că finalul era previzibil şi că cel mult putea fi întârziat.
Un astfel de specialist este Florin Stoican, geolog specializat în geodiversitate şi geoconservare, cu experienţă de aproximativ două decenii în managementul ariilor naturale protejate şi conservarea patrimoniului natural, printre altele. Vâlceanul este iniţiator, coordonator şi fondator al proiectelor de înfiinţare a Parcurilor Naţionale Buila - Vânturariţa (Vâlcea) şi Văcăreşti - Bucureşti, precum şi al proiectului Oltenia de sub Munte - geoparc aspirant UNESCO. El este unul dintre primii trei Ashoka Fellows din România; Ashoka fiind o organizaţie mondială care investeşte în oamenii care produc o schimbare importantă în societate, în domenii diverse.
„Ce înseamnă celebritatea: a bubuit internetul la ştirea prăbuşirii stâncii care forma Cascada Bigăr. Şi imediat trebuia găsit şi un vinovat, ca să existe şi o intrigă a evenimentului. La îndemână a fost o captare pentru o păstrăvărie. În realitate, prăbuşirea este cât se poate de normală şi era predictibilă”, spune geologul într-o postare pe pagina sa de socializare.
Acesta a explicat şi cum s-a ajuns în această situaţie: „Depunerea de travertin era surplombată, suspendată deasupra râului şi era chestiune de timp până să se fisureze şi rupă. Pe măsură ce depunerile de carbonat de calciu dizolvat în apă cresc, stânca se îngreunează până cedează sub propria greutate”
Pe de altă parte, Stoican mai susţine şi că prăbuşirea putea fi întârziată, dacă se dorea: „Dacă voia cineva să întârzie prăbuşirea, putea pune un sprijin sub stânca suspendată şi/sau restricţiona traficul de pe drumul de deasupra care producea trepidaţii. Dar până la urmă tot asta ar fi fost soarta ei”
Geologul atrage atenţia şi asupra altor situaţii similare prost manageriate de către autorităţi.
„Îmi aduc aminte de o cascadă mult mai puţin celebră, tot dintr-un parc naţional, Buila - Vânturariţa (din Vâlcea - n.r.), din Cheile Bistriţei, pe care nişte genii au astupat-o cu molozul de la reparaţia drumului. Şi alţi inteligenţi de la Garda de Mediu, la sesizarea noastră (a Asociaţiei Kogayon - iniţiatorul proiectului parcului naţional - n.r.) ne-au răspuns că au investigat şi negăsind nimic în hârţoagele lor, au tras concluzia că acea cascadă nici n-a existat vreodată, chiar dacă ulterior ea a reapărut. Dar era o cascadă mai amărâtă, fără aşa notorietate. Deci nu daţi cu pietre, ele cad singure, atâta timp cât există gravitaţie”, a mai spus Florin Stoican.
Vă mai recomandăm şi:
FOTO VIDEO Cascada Verde - Borogeana, o minunăţie ascunsă. E comparată cu Bigăr