Moştenirea lui Brătianu, dispută încheiată. Cele 33 hectare din Pădurea Trivale, la dispoziţia noilor proprietari
0În această primăvară, Marie-Helene Fabra Brătianu, urmaşa Brătienilor, a încheiat după nouă ani procesele pentru moştenirea de familie din Argeş.
Marie-Helene Fabra Brătianu, strănepoata lui Ion I.C. Brătianu şi nepoata istoricului Gheorghe Brătianu, a pus punct, după nouă ani, proceselor pentru tranzacţia prin care terenurile moştenite de mama sa au ajuns acum la nişte oameni de afaceri israelieni.
Cronologia unei retrocedări
În 2006, Ileana Brătianu, mama lui Marie-Helene Fabra Brătianu şi nepoata lui Ion I.C. Brătianu, a intrat în posesia a 32,8 hectare în Pădurea Trivale din Piteşti. Bunicul său, istoricul Gheorghe Brătianu, avusese o moşie în comuna argeşeană Răteşti, dar terenul a fost „mutat“ în Pădurea Trivale.
Titlul de proprietate a fost emis în februarie 2007, iar terenul a fost vândut de mama sa lui Nicolae Ivănescu, un om de afaceri influent din Argeş, pentru suma de 550.000 lei. Acesta a vândut mai departe unor oameni de afaceri israelieni jumătate din teren pentru 2,3 milioane euro.
În 2009, la doar trei luni după decesul Ilenei Brătianu, Direcţia Silvică Argeş a descoperit că terenul vândut în Pădurea Trivale aparţine statului, obţinând în prima instanţă pe rând anularea titlului de proprietate (2013) şi a contractelor de vânzare-cumpărare (2018).
Israelienii s-au supărat şi au făcut plângere acuzând Statul român de corupţie
În 2017, oamenii de afaceri israelieni care au cumpărat o parte din teren cu milioane de euro şi riscau să rămână fără el au făcut plângere împotriva a zeci de oficiali români, inclusiv a doi foşti prefecţi de Argeş.
DNA Piteşti a decis pe 9 august 2017 începerea urmăririi penale in rem pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, luare de mită şi dare de mită.
Conform plângerii oamenilor de afaceri din Israel, „retrocedarea şi punerea în posesie a celor 32,8 ha de teren în Pădurea Trivale Piteşti şi nu pe locul care s-a aflat iniţial în posesia autorilor în comuna Răteşti, aşa cum indica legea, nu a urmat cursul normal şi legal, ci s-a făcut cu premeditare, pentru a mări astfel de mii de ori valoarea terenului retrocedat“.
Ulterior, în 2020, DNA a dat neînceperea urmăririi penale în dosar. Un angajat din Prefectura Argeş a fost sancţionat cu avertisment.
Urmaşa lui Brătianu contestă: „Tranzacţia a fost corectă“
În 2018, Marie Helene Fabra Brătianu a făcut apel la decizia Tribunalului Argeş de a anula contractele de vânzare-cumpărare, iar în 2019 Tribunalul Vâlcea i-a dat câştig de cauză, decizia fiind menţinută şi în această primăvară definitiv de către Curtea de Apel Bucureşti.
Concret, terenurile vândute din Pădurea Trivale din Piteşti vor rămâne acum proprietate privată, iar oamenii de afaceri din Israel nu mai au vreo restricţie privind folosirea acestora.
„Dacă ar fi rămas hotărârea iniţială, cea din 2018, doamna Fabra Brătianu ar fi trebuit să plătească despăgubiri de multe sute de mii de euro oamenilor de afaceri din Israel pentru nişte terenuri de care nu a beneficiat vreodată“, a declarat pentru „Adevărul“ avocata Mirela Druţă, cea care a apărat-o în instanţă pe strănepoata lui Ion I.C. Brătianu.
„Mama era săracă şi bolnavă“
Pe parcursul proceselor, Marie-Helene Fabra Brătianu a arătat că mama sa a locuit în timpul vieţii în Franţa şi că o mare parte dintre actele de vânzare-cumpărare au fost încheiate prin procurator.
„La data încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, mama avea şi o stare financiară precară, situaţie generată în parte de starea de sănătate în care se afla, dar şi de acumularea de datorii, hotărând astfel să vândă suprafeţele de teren forestier din Argeş. Aceste aspecte le-am dovedit cu o hotărâre judecătorească pronunţată de Curtea de Apel din Paris ce atestă aceste realităţi. Contractele de vânzare-cumpărare încheiate de către mama mea au fost încheiate cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale la vremea respectivă”, precizează strănepoata lui Ion I.C. Brătianu.
Marie-Hélène Fabra Brătianu s-a născut şi trăieşte la Paris. A studiat pictura şi este cineast. A ajuns prima oară în ţara de origine a mamei sale de-abia după Revoluţia din 1989, iar în ultimii ani a venit de zeci de ori în România pentru procesele legate de moştenirea retrocedată şi înstrăinată.