Biserica Brătienilor, la un pas de ruină din cauza birocraţiei. Cum a fost salvată
0De mai mulţi ani, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului doreşte să renoveze Biserica Florica de la Ştefăneşti, locul unde sunt înmormântaţi cei mai mulţi membri ai familiei Brătienilor, inclusiv trei foşti prim-miniştri. Cunoscuta biserică are nevoie cât mai rapid de restaurare, având mai multe probleme.
Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului nu deţinea un titlu de proprietate pentru terenul de aproape 3.000 metri pătraţi de sub biserică şi nu putea începe renovări fără acest titlu. Pentru a obţine terenul cu acte, Arhiepiscopia s-a adresat în 2020 Primăriei Ştefăneşti. Aceasta a fost de acord, numai că la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş documentaţia a fost respinsă. Drept urmare, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului a deschis o acţiune în instanţă, respinsă iniţial de Judecătoria Piteşti. Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului a câştigat definitiv apelul de la Tribunalul Argeş la finalul anului trecut, motivaţia principală fiind aceea că, în conformitate cu Legea nr.489/2006, privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor şi cu Hotărârea de Guvern nr.53/16.01.2008, „o biserică, imediat după sfinţirea ei, trece în proprietatea şi în folosinţa unităţilor de cult din cadrul eparhiei, cu tot terenul şi clădirile afectate ei şi stă sub dispoziţiile statutului Bisericii Ortodoxe Române". O altă condiţie impusă de lege era aceea ca biserica să fie sfinţită, condiţie reţinută ca dovedită în cauză conform declaraţiilor a doi martori audiaţi.
Conform normelor legale în vigoare, încă din anul 1949 bisericile sfinţite erau considerate proprietare ale terenurilor aferente acestora.
Potrivit motivării cererii din instanţă, Biserica Florica are nevoie cât mai repede de restaurare, deoarece degradările sunt din ce în ce mai mari. În biserică, pe partea interioară a uneia dintre cupole, sunt foarte vizibile infiltraţiile apei pluviale. La demisol, din cauza igrasiei avansate, zidăria prezintă cărămizi măcinate, mortare exfoliate, fisuri şi crăpături. Pavajul exterior din jurul bisericii prezintă înfundări din cauza infiltraţiilor de apă, iar fără intervenţii în următoarele luni, în cazul ploilor, apa riscă să ajungă la mormintele Brătienilor, aflate în necropola de sub biserică.
”În momentul de faţă, se lucrează la intabularea bisericii şi având document de proprietate se fac paşi harnici pentru consolidarea şi restaurarea bisericii, precum şi a necropolei familiei Brătianu. Se vor fac demersurile şi pentru zugrăvirea bisericii, care până acum nu a fost zugrăvită. Am dispus conducerii să grăbească proiectul de restaurare, în acest sens făcându-se câţiva paşi”, a declarat pentru ”Adevărul” ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului.
Biserica Florica se află la mai puţin de o sută de metri de Vila Florica, leagănul Brătienilor, trei foşti prim-miniştri ai României fiind îngropaţi aici. Denumită Biserica Sf. Ioan Botezătorul, este locul unde sunt înmormântaţi majoritatea membrilor familiei Brătianu. Biserica a fost ridicată în 1898 după planurile cunoscutului arhitect francez Andre Lecomte du Nouy, acelaşi care restaurase şi mănăstirea Curtea de Argeş. Biserica se impune prin monumentalitate, fiind integral construită din piatră de Albeşti. În formă de cruce, are o singură turlă, pătrată la bază şi hexagonală în rest, învelită iniţial cu tablă de alamă (pe care ocupanţii străini au luat-o în Primul Război Mondial), iar ulterior cu olane.
Biserica nu a fost vreodată pictată
Un detaliu inedit legat de biserica de la Florica este că aceasta nu a fost pictată niciodată. Sub pridvor, pe latura sudică, se află uşile de acces la cavourile familiei Brătianu.
Biserica a fost sfinţită pe 19 mai 1921, în vederea translării sicriului lui Ion C. Bratianu în noua capelă, solemnitate ce a avut loc pe 22 mai 1921. Slujba a fost oficiată de mitropoliţii Miron Cristea – primul patriarh al României – şi Nicolae Bălan al Sibiului; (la început, Ion C. Brătianu, decedat pe 3 mai 1891, fusese înmormântat în parcul conacului, pe deal, într-o criptă construită sub supravegherea lui Eugeniu Carada, lângă Florica, primul lui copil, pe care o boală necruţătoare l-a răpit din sânul familiei în iarna lui 1865).
A doua înmormântare solemnă ce a avut loc în capela de la Florica a fost cea a lui Ionel Brătianu (care a fost în total aproape 12 ani prim-ministru), răpus fulgerător de o infecţie a amigdalelor, pe 24 noiembrie 1927.
Peste trei ani, la 22 decembrie 1930, Vintilă Brătianu (prim-ministru aproape un an) va fi şi el coborât în criptele de la Florica; Dinu şi Gheorghe Brătianu, morţi în închisoarea de la Sighet, au fost şi ei depuşi, peste ani, în capela familiei.
În aprilie 2018, urna cu cenuşa Mariei Brătianu, fiica marelui istoric Gheorghe Brătianu şi nepoata lui Ion I.C. Brătianu, a fost adusă de la Paris în România şi depusă în cripta familiei Brătianu de la Florica în cadrul unei ceremonii speciale.