Studenții amenință cu proteste la adresa Legii Educației. „Cultura plagiatului apropie România de Rusia“

Președintele Ligii Studenților din Iași reclamă faptul că în actuala formă a Legii Educației, pedepsele sunt prea blânde sau inexistente, iar actuala lege nu trebuie să se extindă și în Republica Moldova.

Reprezentanții Ligii Studenților (LS) din Iași nu sunt de acord cu actuala formă a legilor educației. Împreună cu Liga Studenților din Basarabia, membrii LS Iaşi atrag atenția opiniei publice asupra riscului major de securitate regională pe care îl reprezintă prezența în politică și în administrația publică a persoanelor care și-au obținut titluri academice prin fraudă.

În context, studenţii amenință Guvernul de la București cu organizarea de proteste, în situația în care vor fi trimise în Parlament proiectele noilor legi ale Educației, care urmăresc amnistierea plagiatorilor și promovarea unei culturi a fraudei academice.

„Știm foarte bine că sunt destule cazuri de plagiat chiar în Guvernul României și vrem cumva ca această legislație nouă, care se dorește impusă în România, să nu se extindă și în sistemul de educație din Republica Moldova. Aceasta este atitudinea noastră, pentru că de-a lungul anilor s-a observat o încercare a autorităților din Republica Moldova de a copia diferite inițiative legislative care s-au luat în România și care au fost aprobate aici”, explică președintele Ligii Studenților din Iași, Toma Tătaru. 

Ameninţare la adresa siguranţei naţionale

Liga Studenților din Iaşi consideră că frauda academică este una dintre cele mai mari amenințări la adresa siguranței regionale și a flancului estic al NATO.

„Permite promovarea în politică și în administrația publică a unor persoane șantajabile, fără competențe reale sau fără cunoștințe și experiență reală în domeniile de activitate pentru care au fost numite sau votate”, mai arată reprezenzanţii LS Iaşi. 

Calendarul privind adoptarea legilor Educaţiei

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, susține nu va avea loc o schimbare a calendarului privind adoptarea legilor Educației. Declaraţia a fost făcută după ce Vasile Dîncu a solicitat debateri pe un termen mai lung.

„Legile Educației își urmează parcursul, vor fi dezbătute în fiecare partid, între experți, apoi între partidele Coaliției, urmează avizarea la nivel de ministere și adoptarea către Guvern. Apoi, o să ajungă la Parlament”, a punctat deputatul PNL.

Premierul a cerut, la ședința Coaliției din 10 ianuarie, dezbateri de o lună pe legile Educației în Parlament, nu înainte de a trece prin filtrul specialiștilor din partide, fiind refuzată varianta angajării răspunderii Guvernului.

Potrivit informațiilor „Adevărul”, la Parlament ar urma să ajunge proiectele de lege în jur de 15 februarie. Până la 1 februarie ar urma să fie făcute ultimele adăugiri, în urma unei consultări cu specialiști din formațiunile Coaliției.

Totodată, proiectul de Ordin al ministrului Educației privind structura anului școlar 2023-2024 a fost pus în dezbatere de Ministerul Educației.

Calendarul anului școlar arată că vor începe cursurile pe 11 septembrie 2023, iar durata acestora ar fi tot de 36 de săptămâni, ca acum. Împărțirea pe module rămâne, potrivit proiectului, la fel și vacanța de schi în luna februarie, decisă de inspectoratele școlare.

Propunerile și sugestiile cu privire la proiectul de act normativ pot fi trimise la Ministerul Educației, până la data de 10 februarie 2023.