Cum a ajuns o femeie din Iași să-și dea în judecată tatăl mort pentru a-și putea trece apartamentul pe numele ei

O moștenire aparent banală s-a transformat pentru o femeie din Iași într-un labirint juridic absurd: pentru a-și trece apartamentul pe numele ei, a fost nevoită să își dea în judecată propriul tată, decedat de cinci ani. Iar decizia judecătorilor a complicat situația și mai mult.

Angela G., din Iași, a ajuns într-o situație greu de imaginat. După ce a moștenit un apartament, s-a trezit că, din punct de vedere legal, este datoare propriei persoane. Totul a început în anul 2000, când părinții ei au divorțat, iar instanța a decis ca apartamentul familiei să rămână mamei. Aceasta trebuia însă să-i achite fostului soț 50 de milioane de lei vechi, sumă care nu a mai fost plătită.

În 2012, mama Angelei a murit, iar femeia a devenit moștenitoare unică: a primit apartamentul, dar și datoria către tatăl ei. Practic, legal vorbind, ea îi datora bani propriului părinte, relatează Ziarul de Iași.

Anii au trecut, iar în 2019 a murit și tatăl. Angela l-a moștenit și pe el, preluând inclusiv dreptul acestuia de a încasa suma datorată. Astfel, s-a ajuns la un paradox: femeia era simultan debitor și creditor pentru aceeași datorie, estimată la aproximativ 5.000 de lei noi.

Blocajul: voia doar să-și intabuleze apartamentul

Situația nu a devenit cu adevărat problematică decât atunci când Angela a încercat să intabuleze apartamentul. În cartea funciară apărea însă o sarcină: sulta datorată tatălui.

Pentru radierea unei astfel de sarcini, legea cere o declarație notarială din partea beneficiarului, în acest caz, tatăl ei, prin care acesta confirmă că a fost despăgubit. Cum bărbatul era decedat, nu exista nimeni care să semneze actul.

Femeia a mers atunci în instanță și a cerut constatarea prescrierii dreptului la acțiune, argumentând că tatăl nu ar mai fi putut cere banii nici dacă ar fi fost în viață. Prin urmare, sarcina ar fi trebuit ștearsă.

Judecătorii: „Procesul, promovat împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală”

Instanța a respins însă cererea, motivând că nu poate exista un proces civil împotriva unei persoane decedate.

Judecătorii au explicat că un proces este posibil doar dacă părțile au „capacitate procesuală de folosință”, adică sunt în viață și pot avea drepturi și obligații. În motivarea hotărârii, aceștia au precizat că procesul a fost „promovat împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință”.

Tot instanța i-a transmis femeii: „Pentru radierea sarcinii, partea are la dispoziţie procedura necontencioasă prevăzută de reglementările legale în vigoare privitoare la înscrierile în evidenţele de cadastru şi carte funciară, procedură ce poate fi efectuată cu concursul OCPI-BCPI”. Cu alte cuvinte, Judecătoria a trimis-o înapoi la Cadastru - instituția de la care pornise totul.

Decizia Judecătoriei nu este definitivă. Angela G. a contestat hotărârea, iar cazul a ajuns la Tribunalul Iași. O altă instanță urmează să decidă dacă și cum poate fi rezolvat acest blocaj juridic rar întâlnit.