VIDEO Situaţia dramatică a cetăţilor dacice. Ce găsesc turiştii în celebrele situri din patrimoniul mondial UNESCO
0Cinci dintre cele şase cetăţi dacice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO se află în judeţul Hunedoara. Reprezintă motive de mândrie pentru localnici şi autorităţi, dar situaţia lor este din ce în ce mai dramatică.
Autorităţile nu au reuşit nici în 2018 să acţioneze pentru a asigura paza, îngrijirea şi conservarea celor mai preţioase monumente istorice din judeţul Hunedoara, singurele aflate în patrimoniul modial UNESCO.
În afara Sarmizegetusei Regia, celelate cetăţi dacice din Munţii Orăştiei au rămas pustii şi sunt tot mai vulnerabile distrugerilor. Singurele demersuri anunţate de Consiliul Judeţean Hunedoara, care a solicitat preluarea în administrare a siturilor afşate în grija Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, nu au dat rezultate. Turiştii care au dorit să viziteze în ultimele zile aşezările de la Costeşti, Blidaru, Băniţa sau Piatra Roşie fie au ajuns cu mare dificultate la ele, fie au fost întâmpinaţi de priveliştile triste ale vestigiilor devastate de natură şi oameni. Iată cum se prezintă situaţia cetăţilor dacice la sfârşit de an, după un deceniu de când au fost incluse în patrimoniul UNESCO.
Cetatea Costeşti
Ruinele aşezării dacice de la Costeşti, ridicată în urmă cu peste două milenii, se află pe un deal de la marginea satului, la capătul unui drum de pământ de circa doi kilometri care porneşte de pe malul Apei Grădiştii. Vestigiile cele mai atractive ale sitului UNESCO sunt două turnuri locuinţă, foste palate antice potrivit unor istorici, dar şi ale mai multor edificii care în Antichitate ar fi fost folosite ca temple. Zilele trecute, pe unul dintre turnuri putea fi văzut leşul unui câine care, cel mai probabil, se adăpostise acolo de ninsoare. Cele două „palate” sunt protejate de acoperişuri metalice ridicate în anii 1980, când au avut loc ultimele lucrări de conservare şi reabilitare a sitului.
Cetatea Blidaru
Aşezarea antică de la Blidaru îşi întâmpină oaspeţii la capătul unei poteci prin pădure pe care călătorii pot urca doar pe jos. Traseul porneşte de la marginea satului Costeşti, iar după o oră de mers turiştii care nu se rătăcesc ajung în faţa ruinelor unor ziduri masive care arată cât de puternică a fost cetatea în vremea dacilor. Locul este cel mai adesea pustiu, iar unii dintre oamenii care au înnoptat aici au lăsat printre ruine rămăşiţele unor focuri de tabără.
Cetatea Piatra Roşie
Ultimii doi kilometri ai drumului spre Cetatea dacică Piatra Roşie, acoperiţi cu pământ şi zgură, străbat pădurea, urcând continuu spre Platoul Luncanilor. De la capătul drumului, turiştii pornesc pe jos, trecând printr-o livadă până la găsirea cărării abrupte spre vârful pe care se află aşezarea. Cei care nu cunosc locurile se pot rătăci uşor. Cel mai atractiv monument al sitului UNESCO este un drum antic de piatră, n trepte, marcat cu un indicator ruginit. Celelalte vestigii sunt acoperite în mare parte cu vegetaţie, cu arbori prăbuşişiţi. La fel ca Blidaru şi Costeşti, nici Piatra Roşie nu este păzită şi nu a beneficiat de lucrări de conservare de aproape patru decenii.
Cetatea Băniţa
Accesul în Cetatea dacică de la Băniţa este aproape imposibil iarna. Ruinele ei se află pe un versant abrupt, la intrarea în Valea Jiului, în vecinătatea Peşterii Bolii. Cei care se încumetă să viziteze situl UNESCO trebuie să meargă pe mers pe jos aproape un kilometru, pe calea ferată spre Cheile Băniţei. Vor ajunge în dreptului unui tunel feroviar şi al unui podeţ, de unde începe un urcuş prin pădure, din ce în ce mai abrupt şi mai periculos. Marcajele de la poalele versantului lipsesc astfel că fără ajutorul unui ghid, turiştii se pot trezi blocaţi pe stânci. Aşezarea nu a mai fost cercetată din anii ’60, iar demersuri pentru a fi pusă în valoare nu au fost realizate.
Sarmizegetusa Regia
Sarmizegetusa Regia este singura aşezare dacică din Munţii Orăştiei care beneficiază de pază permanentă şi de îngrijire. O dată cu căderea zăpezilor, ultimii patru kilometri ai drumului spre capitala antică prezintă un risc ridicat. Ultimul kilometru poate fi parcurs doar pe jos. Vizitarea sitului se poate face până la ora 15 în perioada iernii. Sarmizegetusa Regia a rămas singurul monument antic care a beneficiat de lucrări de conservare în ultimii ani.
Cetatea Căpâlna
Căpâlna, a şasea cetate dacică din patrimoniul UNESCO, se află în judeţul Alba. Drumul spre ea porneşte din satul Căpâlna (comuna Săsciori), care se află pe drumul naţional (DN) 67C (Transalpina), la 20 de kilometri de Sebeş. În apropiere de Podul Cetăţii peste Sebeş, aflat la trei kilometri sud de sat, din drumul asfaltat se desprinde o potecă spre Dealul Cetăţii. Traseul are aproximativ doi kilometri şi străbate o pădure.
Conform standardelor UNESCO, cele trei criterii care au stat la baza deciziei de a introduce, în anul 1999, în Patrimoniul Mondial aşezările din Munţii Orăştiei au fost:
- Cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice.
- Cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos.
- Cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa. Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate.
Vă recomandăm să citiţi: