Video VIDEO Ciudata transformare a unui cimitir evreiesc. Locul de lângă Castelul Corvinilor va fi muzeu al spiritualităţii

Cimitirul evreiesc de pe Dealul Sânpetru, loc unde se află morminte vechi de peste trei secole, dar şi monumente funerare impresionante, va fi transformat într-un „muzeu al spiritualităţii evreieşti”, potrivit planurilor membrilor Comunităţii Cultului Mozaic. Până în anii trecuţi, locul a fost aproape abandonat, iar multe dintre morminte au fost distruse.

Vechiul cimitir evreiesc din Hunedoara se află pe Dealul Sânpetru, în apropierea Castelului Corvinilor. Câteva dintre morminte datează de circa trei secole.

Locul păstrează monumentul funerar impresionant al rabinului Seiden Joszef (1865 – 1918), pe care este scris „Aici zace Ioszef, fiul lui Dov, care a muncit din greu cu sudoare şi când a reuşit în munca lui, s-a stins din viaţă”, dar şi pietrele şi mormintele altor personaje importante din Hunedoara începutului secolului XX. Timp de mai multe decenii, cimitirul a fost abandonat, iar locurile de veci au fost lăsate în voia sorţii.

Pietrele funerare au fost culcate la pământ sau sparte, la fel şi unele dintre capacele de cavou, iar mărăcinişul le-a acoperit şi le-a ascuns. Gardul a fost distrus, iar piesele metalice au fost furate. Din 2016, membrii comunităţii Cultului Mozaic (în municipiu mai sunt şase evrei, iar în judeţ circa 200) s-au ocupat de îngrijirea cimitirului. Vegetaţia abundentă a fost defrişată, unele dintre plăcile funerare au fost refăcute, iar cimitirul a fost împrejmuit. Zilele trecute, a reînceput curăţenia în cimitirul de pe Dealul Sânpetru, dar şi a celuilalt cimitir al evreilor, situat pe Strada 1 Mai din Hunedoara.

VIDEO

Cimitirul vechi al evreilor din Hunedoara

Vechiul cimitir evreiesc din zona Castelului Corvinilor va fi reamenajat şi transformat într-un Muzeu al Spiritualităţii Evreieşti, susţin membri Comunităţii Cultului Moaic, care se ocupă de administrarea cimitirelor. Vor fi înfiinţate alei, monumentele vor fi puse în evidenţă, iar în dealul cimitirului va fi înfiinţat un turn asemănător construcţiilor medievale din secolele XII – XIII.

Declinul comunităţii evreieşti în judeţ
Evreii din ţinutul Hunedoarei au o istorie îndelungată. Comunităţile cele mai mari au locuit în Deva, Haţeg, Petroşani, Hunedoara, Vulcan şi Orăştie. În urmă cu un secol, în oraşele Hunedoarei trăiau peste 5.000 de evrei. De la începutul anilor 1940, mulţi au fost nevoiţi să părăsească locurile natale, renunţând la comerţ, la prăvăliile lor sau la meseriile de doctori şi avocaţi, şi au luat calea exilului în Palestina sau a refugiului în Basarabia. În timpul dictaturii mareşalui Ion Antonescu, marea parte a populaţiei evreiască din judeţ a fost concentrată în trei „centre de evacuare”, înfiinţate în Deva, Ilia şi Haţeg. Evreii apţi de muncă au fost trimişi să lucreze în detaşamentele de muncă din zona Devei şi a Hunedoarei, pe şantiere viitoarei liniii de cale ferată Deva – Brad şi ale unor şoselele.

În primul deceniu după încheierea războiului şi instaurarea regimului comunist în România, cea mai mare parte a populaţiei evreieşti din judeţul Hunedoara a continuat să migreze. Mulţi au plecat în Israel, a cărui independenţă a fost proclamată în 1948. Astfel, recensământul din 1956 atesta în judeţ o populaţie de circa 1.700 de oameni, iar cel din 1966 înregistra 510 evrei. Potrivit ultimului recensământ, din 2011, în judeţul Hunedoara mai locuiau 46 de evrei: 23 în Deva, câte 6 în Petroşani şi Hunedoara, câte 4 în Haţeg şi Lupeni şi 3 în Petrila. Membrii comunităţii evreieşti susţin că numărul celor rămaşi în judeţ este de aproape 200.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Filmul crimelor comise de Armata Roşie în România după 23 august: femei împuşcate în cap sau călcate cu camionul de sovietici, execuţii mafiote, violuri

Un număr impresionant de crime, jafuri şi violuri, comise asupra populaţiei civile, au lăsat în urmă trupele sovietice care au tranzitat sau au staţionat în vestul ţării, după 23 august 1944. Arhivele judeţului Hunedoara păstrează sute de documente de anchetă şi plângeri privind infracţiunile grave comise de ostaşii Armatei Roşii în cei trei ani în care au ajuns în judeţ. Multe dintre ele au rămas nepedepsite de autorităţi.

Petru Groza şi blestemele care l-au urmărit în dragoste. De ce a fost părăsit în ziua nunţii şi cum i-a refuzat o altă domniţă cererea în căsătorie

Petru Groza a fost un personaj istoric important din Româna secolului XX. Omul politic din Deva care a ajuns în fruntea primului guvern comunist de la 1946 a avut o viaţă personală tumultoasă. Logodna cu prima sa iubire i-a fost refuzată, iar spiritul său aventuros din tinereţe i-au transformat ziua nunţii într-un eşec total. Câteva dintre aventurile amoroase ale „burghezului roşu” au fost povestite în volumul său de memorii.

FOTO “Jocurile foamei” din primele zile ale anului 1990: cum reacţionau hunedorenii în faţa ajutoarelor umanitare trimise din Occident

În săptămânile care au urmat de la răsturnarea regimului Ceauşescu, vreme în care românii se confruntau cu o situaţie ce poate părea de neconceput în prezent, iar teama de foamete era întreţinută de nesiguranţa în care se afla societatea, sosirea primelor ajutoare umanitare trimise în ţară din Occident a creat situaţii incredibile.

Povestea celui mai sângeros atac terorist petrecut vreodată în România. Măcelul generat de Operaţiunea „Autobuzul“, relatat de supravieţuitori după 34 de ani

Cel mai sângeros atac terorist din România, petrecut la 23 august 1981, a avut de o parte a baricadei trei atacatori amatori, care au preluat controlul, sub ameninţarea armelor, asupra unui autobuz plin de călători, iar de cealaltă parte forţe de ordine total incompetente, care au rezolvat cazul cu preţul unui măcel. Unul dintre călătorii supravieţuitori şi doi dintre ofiţerii de Securitate implicaţi ne-au povestit cum s-a derulat drama.