Video Românii încing grătare peste rugurile funerare ale prinţilor preistorici. Ce a rămas din uriaşa necropolă VIDEO
0O necropolă veche de 5.000 de ani, care cuprinde peste 20 de tumuli, a rămas ascunsă de sub dealurile Silvaşului, Hunedoara, ocupate la sfârşit de săptămână de amatorii de grătare.
Dealurile Silvaşului, traversate de şoseaua care leagă Hunedoara de Mănăstirea Prislop şi de Ţara Haţegului, devin la sfârşit de săptămână un loc popular de agrement pentru localnici.
VIDEO - DEALURILE SILVAŞULUI, LOCUL NECROPOLEI MISTERIOASE
Oamenii ocupă locurile de iarbă verde de la umbra pâlcurilor de copaci şi la marginea pădurilor şi încing grătarele, fără să ştie însă că multe dintre movile din jurul lor ascund vestigii arheologice preţioase.
Moştenirea celor mai controversate secte din munţii Hunedoarei. Cine au fost liderii lor spirituali
Pe Dealul Ţapului, de la marginea satului Silvaşul de Jos, cel puţin 20 de movile de pământ care se disting pe colinele din zonă sunt, de fapt, morminte vechi din epoca timpurie a Bronzului. Unele au fost cercetate de oamenii de ştiinţă, după ce au fost remarcate întâmplător în 2006.
Locul unde se află tumulii. Foto ADEVĂRUL
În anul 2015, într-unul dintre tumuli de mari dimensiuni, au fost găsite rămăşiţele a două persoane care în urmă cu circa 5.000 de ani au fost incinerate în urma unui ritual funerar complex. În tumuli au mai fost găsite piese ceramice aparţinând culturii Coţofeni – (din jurul anului 3200 înainte de Hristos), precum şi depuneri de oase umane incinerate. Numărul mare al „artefactelor” i-a ajutat pe arheologi să reconstituie practicile funerare într-o necropolă din Cultura Coţofeni. De asemenea, a indicat faptul importanţa pe care o avea defunctul, posibil o căpetenie de trib.
Dealurie Silvaşului. ADEVĂRUL
Despre rugul funerar, arheologii au stabilit că avea caracter ritual şi fusese aşezat anterior ridicării movilei. „După consumarea arderii, la scurt timp, tot acest complex ritual a fost acoperit cu o manta de pământ luat din imediata proximitate a movilei”, indica raportul uneia dintre cercetările realizate de arheologii Dragoş Diaconescu – de la Muzeul Naţional al Banatului şi Sorin Tincu – director al Muzeului Castelul Corvinilor.
Piesă arheologică. Foto: Muzeul Castelului Corvinilor
Modul în care oamenii îşi îngropau morţii în tumuli a fost atribuit fenomenului Yamnaya, o cultură de la începutul Epocii bronzului, specifică populaţiei indo-europene din regiunea râurilor Bug, Nistru şi Ural, datând din anii 3.300–2.600 î.Hr.
Rămăşiţele grătarelor, între tumulii preistorici. Foto ADEVĂRUL
Cercetările arheologice de la Silvaşul de Jos s-au încheiat în toamna anului 2020, la 15 ani de la începerea primei campanii. Panourile de informare cu privire la existenţa necropolei lipsesc, iar utilajele grele şi căutătorii de comori au contribuit la degradarea tumulilor.
Săpături recente. Foto: Muzeul Castelului Corvinilor
Vă recomandăm să citiţi şi:
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat