Video Restaurare inedită a Amfiteatrului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Soluțiile alese de specialiști VIDEO

Amfiteatrul din Sarmizegetusa trece prin mari transformări, la un an de la începerea lucrărilor de restaurare. Au fost alese soluții ingenioase pentru reabilitarea monumentului istoric.

Aproape cinci milioane de euro sunt investite, din fonduri europene, în restaurarea Amfiteatrului din Sarmizegetusa (video), județul Hunedoara, una dintre cele patru astfel de arene antice romane descoperite pe teritoriul României.

Celelalte trei amfiteatre au fost cercetate la Micia (Vețel, Hunedoara), Porolissum (comuna Creaca, Sălaj) și Drobeta Turnul Severin – ultimul fiind identificat din 2010.

Lucrările au început în vara anului 2022, vor trebui finalizate în acest an și se derulează sub supravegherea arheologilor și a Institutului Național de Patrimoniu, informează Consiliul Județean Hunedoara, administratorul monumentului istoric.

Tribună metalică demontabilă în locul uneia de marmură

A trecut un an de când Amfiteatrul roman se află în șantier (video cu Amfiteatrul înainte de lucrări), iar schimbările prin care trece monumentul sunt vizibile și au stârnit unele controverse. Cele mai multe vizează tribuna cu gradene metalice care va fi amenajată pentru a putea găzdui până la 500 de spectatori, la evenimentele derulate în arenă.

Potrivit Consiliului Județean Hunedoara, specialiștii care au întocmit proiectul tehnic au precizat că în final amfiteatrul antic își va recâștiga funcționalitatea originară, fără a se recurge la reconstrucția structurală sau arhitecturală a sa.

„S-a propus realizarea de gradene pe câteva sectoare ale laturilor sudice și nordice, din structură metalică zincată, independentă de structura istorică, sprijinită pe dale de beton prefabricat așezate pe pat de pământ și susținute de stâlpi care să asigure panta arenei romane. Așadar, gradenele noi nu vor fi reconstruite pe structura istorică existentă și vor fi amplasate doar spre interiorul amfiteatrului. Extragerea acestora se va putea realiza fără a produce daune asupra monumentului istoric, fiind astfel o intervenție reversibilă”, a informat Consiliul Județean Hunedoara.

În proiectul inițial, propunerea de restaurare a uneia dintre laturile tribunelor amfiteatrului viza refacerea acesteia cu marmură - material folosit în trecut la construcția monumentului. Studiile necesare elaborării Proiectului tehnic au arătat că vechea structură a amfiteatrului nu ar fi putut susţine o nouă construcţie peste tribună, de aceea au fost preferate structurile metalice.

Gradenele vor putea găzdui până la 500 de spectatori, iar arena va fi amenajată, la rândul ei, cu pământ stabilizat. Pe latura de est va fi amplasată o scenă pentru evenimente, din structură metalică, demontabilă și ea. Casetele dintre zidurile amfiteatrului se vor umple cu pământ, acoperit cu vegetație.

Mortarele de ciment din anii ’60 sunt înlocuite

Amfiteatrul din Sarmizegetusa a fost descoperit la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar de-a lungul timpului a trecut prin mai multe etape de restaurare, care au făcut ca monumentul să rămână cel mai bine conservat amfiteatru antic din România.

În anii ’60 și ‘70, la restaurarea amfiteatrului s-au folosit mortaruri de ciment, utilizate frecvent în acei ani la monumente istorice, care însă cu timpul nu s-au dovedit eficiente.

„Componenta de conservare şi restaurare a ruinei presupune oprirea procesului de deteriorare, o parte fiind cauzată chiar de intervenţiile de restaurare realizate în anii ‘60, când s-a folosit mult mortarul de ciment. Astăzi ştim că mortarul de ciment e nociv în raport cu zidăriile antice şi provoacă deteriorări chimice şi fizice. Deci, va trebui să înlăturăm mortarele, atât cât se poate, şi să le înlocuim cu mortare de restaurare, pe bază de var şi nisip", a declarat arhitectul Ştefan Bâlici, fostul director al Institutului Național al Patrimoniului (INP), aflat în echipa de specialişti care se ocupă de proiect.

Lucrările de restaurare la Amfiteatrul antic din Sarmizegetusa, în curs de execuție, sunt realizate sub supravegherea arheologicăasigurată cu specialiști din Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva și Muzeul Național de Istorie a României și vor trebui finalizate în anul 2023.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, orașul făgăduit veteranilor

Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa din Hunedoara a fost întemeiată de împăratul Traian și a fost locul unde s-au aşezat numeroşi veterani din trupele romane care au luptat pentru cucerirea Daciei.

Fostul oraș antic a fost numit de unii istorici „mica Romă”, în timp ce alți oameni de știință l-au comparat în trecut cu orașul antic Pompeii, datorită numeroaselor monumente valoroase pe care le cuprinde.

Așezarea civilă antică din Ulpia Traiana Sarmizegetusa se află pe lista indicativă a monumentelor din patrimoniul mondial cultural UNESCO, care cuprinde așezările romane de frontierele (Limesul) provinciei Dacia.

Cei care vizitează Sarmizegetusa romană găsesc aici o mulțime de vestigii care, intercalate cu terenurile agricole, livezile și drumurile de pământ oferă senzația unei întoarceri în timp. În centrul așezării se află Forul lui Traian, sau „forum vetus”, piața bogat ornamentată cu marmură a capitalei provinciei romane.

Alături de for, amfiteatrul din Sarmizegetusa, unde încăpeau până la 5.000 de spectatori se numără printre atracțiile așezării.