Video Parcul industrial ridicat printre ruinele combinatului, salvarea economică a unui fost oraș monoindustrial

Rămas fără colosul siderurgic în jurul căruia s-a dezvoltat în secolul XX, orașul Călan și-a redus treptat problemele economice cu care s-a confruntat ani în șir, pe măsură ce investitorii și-au făcut apariția în parcul industrial construit printre ruinele combinatului „Victoria”.

Un parc industrial inaugurat în 2016 a reanimat, de câțiva ani, localitatea Călan, un oraș monoindustrial în perioada comunistă, a cărui economie s-a bazat, în secolul XX, pe uzinele metalurgice de pe malul râului Strei. Orașul ajunsese în anii 2000 în pragul colapsului economic.

Aflat pe valea Streiului, în vecinătatea municipiului Hunedoara, orașul Călan s-a dezvoltat în secolul XX în jurul unor vechi uzine metalurgice înființate în urmă cu 160 de ani, pe care statul român le-a extins în deceniile comunismului, transformându-le în Combinatul siderurgic „Victoria”. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, când a început „epoca metalurgică” a Călanului, localitatea era cunoscută pentru bazinul său cu ape termale, amenajat în perioada dacică și romană, într-o zonă cu numeroase vestigii antice și medievale.

În anii ’80, peste 7.000 de oameni lucrau în complexul industrial de pe malul stâng al râului Strei, adică aproape jumătate din populația orașului și a celor 12 sate aparținătoare. Combinatul se întindea pe aproape 200 de hectare și cuprindea mai multe furnale, o fabrică de aglomerat și o cocserie, iar uzinele sale produceau cocs, mai multe tipuri de fontă și zgură și, în trecut, sobe, căzi de baie, calorifere și alte instalații din fontă.

Anii cenușii ai combinatului

Declinul combinatului a fost abrupt după 1990, iar până la sfârșitul primului deceniu postcomunist toate secțiile sale s-au închis. În anii 2000, fostul combinat de pe malul Streiului devenise o întindere de construcții industriale și instalații dezafectate, care atrăgeau sute de localnici în căutarea fierului vechi și a cărbunelui. Călanul ajunsese în pragul falimentului, fiind unul dintre orașele cele mai afectate de șomaj și recesiune. În plus, se confrunta și cu grave probleme de poluare, cauzate de activitatea industrială îndelungată, care afectase timp de decenii întreaga zonă.

În anii ’80, băile termale antice de la Călan, un reper turistic de secole al regiunii, au devenit nefrecventabile din cauza funinginii, cenușii și prafului de cărbune eliberate deasupra orașului și împrejurimilor sale după punerea în funcțiune a celui de-al treilea furnal, a aglomeratorului de minereu și a cocseriei.

Normele de mediu nu erau respectate nici în privința deversărilor de la combinat din anii ’70 și ’80, care aveau să aducă Streiului renumele de „cimitir al peștilor”. În apele legendarului Sargeția ajungeau, prin canalele combinatului, fenoli, cianuri, sulfuri, produse amoniacale și petroliere, reziduuri de minereu cu conținut ridicat de fosfor și reziduuri provenite din brichete cu conținut ridicat de materii volatile.

Investiția cu fonduri UE care a dat speranșe orașului

În anii 2000, pe fondul dezintegrării vechiului combinat, Primăria orașului Călan a preluat 46 de hectare din vechea platformă industrială, acoperită de ruinele clădirilor și instalațiilor industriale.

Printr-o investiție de 64 de milioane de lei, finanțată din fonduri europene, Primăria locală și Consiliul Județean Hunedoara au început, în 2012, ecologizarea terenului și transformarea sa într-un parc industrial, unde autoritățile locale estimau că, în zece ani de la inaugurare, urmau să fie create 1.000 de locuri de muncă pentru localnici.

„În prima etapă a proiectului a fost decontaminat terenul, începând cu pânza freatică, și a fost tratat gudronul stabilizat în sol. Lucrările au vizat anihilarea compușilor toxici rămași pe o suprafață de un hectar, unde a funcționat fosta uzină cocso-chimică a combinatului siderurgic, locul fiind extrem de poluat și necesitând proceduri speciale pentru neutralizarea solului. De pe fosta platformă siderurgică a combinatului din Călan au fost evacuați peste 22.000 de metri cubi de resturi de beton rămase din demolarea vechilor spații industriale și fundații. Alți 10.000 de metri cubi de pământ au fost excavați până la o adâncime de peste doi metri și au fost tratați termic în vederea decontaminării de resturile de compuși petrolieri infiltrate în sol”, arată Primăria Călan.

Parcul industrial înconjurat de ruinele combinatului

Parcul industrial a fost deschis în 2016, însă în primii ani de la înființarea sa investitorii s-au arătat mai puțin interesați de oferta de relocare, chiar dacă zona era mărginită de magistrala feroviară Simeria - Craiova - București și de Drumul Național 66, care leagă regiunile istorice ale Transilvaniei și Olteniei, prin Defileul Jiului.

Progresul lucrărilor la Autostrada A1 Nădlac - București, completată în ultimii ani de mai multe segmente în vestul și centrul României, a schimbat treptat situația parcului industrial din Călan, aflat pe DN 66, la circa 13 kilometri de nodul de autostradă Simeria Veche.

În ultimii ani, parcelele parcului au fost ocupate de un depozit logistic, de companii de construcții, de o fabrică de prăjituri deschisă recent și chiar de o clinică, inaugurată în 2026. Peste 30 de firme din diferite domenii și-au mutat sediul aici, iar numărul total al angajaților lor se apropie de 1.000. Unii dintre ei vin din Hunedoara ori din satele de pe valea Streiului.

„La fel ca alți colegi, deși locuiesc în Hunedoara, fac naveta pentru a munci la prăjituri în Călan. Este destul de comod, pentru că am de parcurs doar vreo zece kilometri, iar dimineața drumul nu este aglomerat”, spune o angajată din parc.

În jurul parcului industrial, suprafețe întinse ale fostului combinat siderurgic din Călan au rămas însă, de aproape două decenii, pustii, păstrând ruine industriale, terenuri neecologizate și locuri peste care natura și-a reintrat în drepturi. Printre construcțiile emblematice ale fostului combinat se numără și un siloz de minereu vechi de peste un secol și jumătate, cunoscut ca „Buretele de Fier”.