Misterele războinicilor daci îngropaţi alături de armele lor în actuala grădină a Castelului Corvinilor VIDEO
0Locul pe care a fost clădit Castelul Corvinilor a fost ocupat în Antichitate de o puternică aşezare dacică, ale cărei rămăşiţe mai pot fi văzute.
Castelul Corvinilor a fost ridicat de familia Huniazilor în secolul al XV-lea, pe ruinele unei cetăţi medievale mai veche cu trei secole, clădită din piatră de râu şi calcar.
Secretele fierăriilor din Sarmizegetusa Regia. Cât de pricepuţi erau dacii în metalurgie FOTO
Dealul Sânpetru, pe care se află faimosul castel, a păstrat rămăşiţe ale unor aşezări mult mai vechi, care în Antichitate au dominat regiunea de la poalele Munţilor Poiana Ruscă.
Zona aflată la revărsarea răului Zlaşti în Cerna a fost locuită, potrivit istoricilor, de peste trei milenii, iar primele aşezări importante datează din secolele VIII – VII î. Hr. Aici a existat o fortificaţie străveche de pământ cu val şi şanţ, un turn de apă şi o conductă de coborâre. Arheologii au descoperit şi un număr impresionant de obiecte, datând din epoca bronzului şi din perioada dacică şi a Romei antice. O cetate dacică a fost ridicată aici în jurul secolului al doilea î. Hr. Avea ziduri de piatră şi structuri din lemn, iar împrejurimile au fost descoperite urmele unor locuinţe şi încăperi în care erau ţinute proviziile.
Urna funerară a unui războinic dac şi rămăşiţele unui copil. ADEVĂRUL
Cele mai spectaculoase vestigii ale locuirii dacice au fost descoperite chiar în grădina Castelului Corvinilor, în anii 2000: o necropolă în care se aflau rămăşiţele a peste 50 de defuncţi, majoritatea copii, şi câteva morminte ale unor războinici daci, care au trăit în secolul I î. Hr.. Misterul cimitirului dacic de copii nu a fost încă elucidat. La fel de multe controverse au stârnit locurile de veci ale cel puţin trei războinici daci, incineraţi şi înhumaţi alături de armele lor.
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat
Uneltele de top folosite de meşterii daci. Piesa de rezistenţă a tehnologiei antice: o trusă medicală cu bisturiu şi pensetă
Într-unul dintre morminte se afla o urnă cu cenuşă, îngropată alături de sica (pumnalul dacic) şi lancea defunctului. Rămăşiţele unei cămăşi de zale de fier, descoperite lângă acesta, i-ar fi aparţinut decedatului. Animale au fost sacrificate pentru a fi aduse ca ofrandă, iar resturile lor au fost şi ele depuse lângă războinic.
„Sunt de evidenţiat Defunctul 7 (vârf de lance, cuţit de luptă, alte piese valoroase) şi Depunerea 7 (cămaşă de zale, sabie, scut); e posibil ca ele să provină de la un singur defunct întrucât sunt piese complementare în panoplia unui cavaler-aristocrat al elitei dacice din această perioadă. Prin inventarul descoperit în unele morminte sau depuneri se evidenţiază o aristocraţie locală războinică, ce dispunea de resurse importante, şi practicarea ritualuri incineraţiei, specific elitei dacice”, arătau istoricul Sabin Luca şi colectivul de arheologi care au descoperit necropola dacică din grădina Castelului Corvinilor.
Războinicii daci păzeau minele de fier
Istoricii susţin că zona vechii cetăţi dacice la poalele căreia ar fi fost ridicat Castelul Corvinilor a avut un rol strategic. Pe valea Zlaştiului şi a Govâjdiei şi în Munţii Poiana Ruscăi au fost exploatata încă din Antichitate zăcămintele de fier, iar localnicii care au prosperat de pe urma lor, aveau tot interesul în a le apăra.
Rămăşiţe din necropola dacică a copiilor. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„Săpăturile arheologice sistematice ori preventive, ca şi descoperirile fortuite, atestă faptul că pe Dealul Sânpetru a existat o aşezare dacică importantă, probabil fortificată, al cărei început a avut loc spre finele secolului al II-lea a. Hr. ori în prima jumătate a sec. I a. Chr. Încetarea locuirii dacice s-a datorat, foarte probabil, războaielor daco-romane de la începutul sec. II p. Chr. (101-106); Prin poziţia sa dominantă, aflată aproape de confluenţa râului Cerna cu pârâul Zlaşti, comunitatea de pe Dealul Sânpetru controla accesul spre minereurile de fier de pe ambele văi, iar prosperitatea comunităţii s-a bazat, probabil, şi pe această bogăţie a subsolului. Dată fiind bogăţia şi necesitatea protejării bogatelor minereuri de fier este de aşteptat şi descoperirea unor cetăţi dacice în zonă. ”, precizau arheologii Valeriu Sârbu, Sabin Luca şi Cristian Roman, în volumul „Vestigiile dacice de la Hunedoara” (Biblioteca Brukenthal).
Vestigiile dacice pot fi văzute în secţia muzeală de arheologie din curtea exterioară a Castelului Corvinilor.
Grădina Castelului. FOTO: Daniel Guţă