Video Lucrări la înălțime pe vechiul pod al Castelului Corvinilor. A fost demontat pentru a fi înlocuit cu o structură nouă

Vechiul pod al Castelului Corvinilor din Hunedoara a fost demontat, iar constructorii trebuie să înlocuiască structura de lemn cu una nouă, până luni 24 martie.

Castelul Corvinilor a fost închis vizitatorilor de la începutul acestei săptămâni și va rămâne inaccesibil până în 24 martie, inclusiv, pe durata lucrărilor de înlocuire a structurii de lemn a podului peste râul Zlaști.

Vechea structură a fost demontată (video), astfel că în aceste zile, chiar dacă și-ar dori să îl viziteze, turiștii nu pot ajunge în siguranță la poarta de la capătul podului lung de peste 50 de metri și cu o înălțime de peste 20 de metri.

„Vor fi înlocuite toate elementele din lemn ale podului, motiv pentru care lucrările nu se pot derula în condiţii de maximă siguranţă şi pentru fluxul de vizitatori”, informa Muzeul Castelului Corvinilor.

Podul de la Castelul Corvinilor a intrat în șantier din toamna anului trecut. Pilonii săi de piatră au fost restaurați, între timp, iar tâmplăria sa de stejar va fi înlocuită, însă fără a modifica înfățișarea actuală a podului, informa arheologul Sorin Tincu, directorul Muzeului Castelului Corvinilor. Și podul vechi de la intrarea din spatele castelului, mai puțin folosit, va fi reabilitat.

Vechi de peste cinci secole, fiind construit în aceeași perioadă cu Castelul Corvinilor, podul de piatră și lemn este susţinut de patru piloni care au fost ridicaţi peste râul Zlaşti, la o înălţime maximă de 20 de metri.

Stâlpii masivi ai podului medieval au supravieţuit unor asedii şi incendii care au cuprins castelul, iar podul a fost reparat de mai multe ori. La intrarea pe pod, călătorii sunt întâmpinați de statuia barocă din secolul al XVII-lea, reabilitată recent, a sfântului Ioan de Nepomuk, patronul protector al podurilor.

Castelul Corvinilor, vechi de șase secole

Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost construit la mijlocul secolului al XV-lea, pe ruinele unei cetăți mai vechi, pe pe un pinten stâncos al Dealului Sânpetru, la poalele căruia se întâlnesc văile Cernei și Zlaștiului. Așezarea a avut atât rol administrativ pentru ținuturile din împrejurimile sale, locuite de pădurenii din Munții Poiana Ruscă, dar a fost și un fort militar dificil de cucerit în urma asediilor din epoca medievală.

Ioan de Hunedoara, guvernator al Transilvaniei și mare comandant de oști al Regatului Ungar, a fost omul care a transformat cetatea dăruită de rege familiei sale într-un loc menită să taie elanul oricărui inamic. Clădirile și zidurile Castelului Corvinilor au fost construite în şase etape istorice diferite, între secolele al XIV-lea şi și al XVIII-lea, în stiluri arhitecturale caracteristice epocilor.

Una dintre cele mai ample etape de restaurare a Castelului Corvinilor, a urmat unui incendiu mistuitor din 13 aprilie 1854. Atunci flăcările au transformat în scrum acoperişul din şindrilă al cetăţii, grinzile, scările de lemn, plafoanele şi au devastat aproape întreg castelul, singura uşă din lemn care nu a fost atinsă fiind tocmai poarta închisorii, veche de cinci secole.

Vreme de aproape zece ani, castelul a fost părăsit, însă apoi a intrat renovare, iar lucrările s-au întins pe aproape 40 de ani. Din 2019, Castelul Corvinilor, devenit cu timpul unul dintre cele mai populare obiective turistice din România, a intrat in nou în restaurare, printr-o investiţie susţinută din fonduri europene.