Originea numelui Hunedoara, plină de controverse. Ce popor ar fi dat denumirea orașului lui Ioan de Hunedoara

Hunedoara, una dintre cele mai vechi localități din România, a împlinit, în 30 august ,759 de la prima sa atestare documentară. De-a lungul timpului a purtat mai multe denumiri, însă istoricii nu au căzut de acord asupra originii numelui orașului.

Hunedoara s-a dezvoltat în jurul Castelului Corvinilor. Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

Numele Hunedoarei a fost menționat documentar pentru prima dată într-un registru de dijme papale din anul 1265, în care este amintit un Arhidiaconus de Hungnod, însă unii istorici consideră că era vorba de o altă localitate. Numele este regăsit apoi în documente din 1276 și 1278.

„Nu avem nici multe, nici prea timpurii știri scrise despre așezarea fortificată de la Hunedoara. Câteva cercetări arheologice sporadice la fortificația de pământ și lemn de pe dealul Sînpetru, mărginită de râurile Cerna și Zlaști, au sugerat ideea funcționării acesteia în secolele XI—XII. La 300 metri, în grădina castelului a fost identificată o așezare cu vestigii din secolele XI—XII. Prima mențiune documentară o avem despre un arhidiacon din 1265 (Celta archidiacone de Hunyad), apoi despre un sat din comitatul respectiv în 1276 (in comitatu de Hunyod Pyspuki)”, informa istoricul medievist Petru Iambor.

O menţiune documentară a aşezării de la Hunedoara datează din anul 1278, în legătură cu lista de decima papală, Hunedoara fiind menţionată printre cele mai importante aşezări din arhidiaconatul de Hunedoara, alături de Deva, Haţeg sau Sântămăria-Orlea.

Atestările documentare din secolul al XIII-lea se referă, potrivit unor istorici la structura administrativă creată de regalitatea ungară după ocuparea ținutului. Localitatea este amintită pentru prima dată în 1331, sub numele Hunad.

Hunedoara, cetatea Huniazilor

Hunedoara este amintită în documentele oficiale din Evul Mediu și în 1409, în actul de donație a posesiunii regale a Hunedoarei, primit de la rege de către familia Huniazilor.

„O dată cu stingerea din viaţă a familiei Corvin, arhiva acesteia a fost transferată în Germania, la Ansbach de către George de Brandenburg, o parte din documente ajungând la sfârşutul secolului al XVIII-lea la Buda în cadrul celebrei Arhivum Camerae. Printre aceste documente a existat şi actul de donaţie din 18 octombrie 1409, prin care regele Sigismund de Luxemburg (1384-1437), donează posesiunea regală Hunedoara (lat. possessionem nostram regalem Hwnyadwar) lui Voicu şi familiei sale, aici fiind menţionat şi numele lui Ioan, ca şi fiu al lui Voicu. În acest fel, hunedorenii deveneau, alături de familia Cândea, cele dintâi familii româneşti din comitatul Hunedoarei care aveau proprietăţi cu drept nobiliar”, arată Muzeul Castelului Corvinilor, pe site-ul instituției.

Din secolul al XV-lea, datează alte documente cu referire la Hunedoara, unele emise de Ioan de Hunedoara, care tratează probleme referitoare la prima atestare a cetăţii (1443), confirmări de privilegii, linii de moştenire ale cetăţii, donaţii, acte de zălogire etc.

Începând din Evul Mediu, numele Hunedoarei este menționat cu diferite forme, în documentele oficiale ale ținutului.

Cum s-a numit Hunedoara de-a lungul secolelor

O listă a denumirilor pe care așezarea le-a purtat de-a lungul timpului a fost realizată de cercetătorul Coriolan Suciu, în „Dicționarul istoric al localităților din Transilvania”.

Acestea sunt: 1265 - archidiaconus de Hungnod, 1276 - comitatus Hunod, 1278 - Huniad, 1307 - Hunad, 1331 - Honad, 1333 - sacerdos de Hunod, 1334 - Hunada, 1336 - Hvnyad, 1341 - comes de Huniod, 1356 - Hunyad, 1364 - castellanus de Hunyad, 1409 - possessio nostra regalis Hwnyadvar vocala, 1415 - castrum Hwnyad, oppidum Hwnyadiense, 1445 - civitus Hwnyad, 1448 – Hwniad, 1463 - Hwniad, 1476 - kenesii in pertinenciis castri Hwnyad, 1481 - comites castri Hunyad, 1 482 castrum nostrum (regis Mathie) paternum et hereditarium Hwnyad, universi kenezii nostri (regis Mathie) in pertinentiis castri nostri (regis) Hwnyad, 1493 - ville volahales et mon tana ferri in Hwnyad, 1597, 1733 - Vajda-Hunyad, 1808 – Hinyidare, 1839 - Hinyedora, 1850 – Hunidara, 1854 Vajda Hunyad, Hunedoara.

Istoricii nu au căzut de acord asupra originii numelului Hunedoara. Una dintre ipotezele susţinute de oamenii de știință este că toponimul provine dintr-un nume propriu maghiar, Hunyad. La începutul secolului al XX-lea, unii istorici arătau că numele Hunedoarei are origini românești, dar ar fi fost maghiarizat.

„Pe vremuri i se zicea Vajda-huniad, adică Inidoara voievozilor, pe când a trăiau corvinii, cari şi ei, fiind de la Inidoara erau numiţi Huniadyi, de unde azi se zice de români greşit, Iancu Huniadyi, în loc de Ion Corvin sau Iancu de la Inidoara. Mai încoace, localităţii i s-a zis Huniad-var, de unde au creat pe Hunedoara, neglijând autohtonul, care mai dăinueşte şi acum, Inidoara. Această părere este împărtăşită şi de domnii profesori Nicolae Iorga, Simion Mehedinţi şi mulţi alţi cunoscători ai tradiţiei româneşti. Deci Inidoara, nu Hunedoara”, arăta istoricul George Ghinea, în anii interbelici.

Ipoteze despre originile arhaice ale numelui

Alți cercetători au avansat ipoteza că numele are rădăcini latine.

„Hunedoara vine de la denumirea latină Ignis Ora, care ar însemna tărâmul sau ţinutul focului, fapt susţinut prin aceea că focul reprezintă elementul principal în producerea fierului. Din acest Ignis Ora a rezultat Inedoara, fapt care se justifică etimologic. Populaţia veche şi ţăranii din jur îi spun şi astăzi Inedoara sau Hinedoara. Forma de Uniedoara e o variantă produsă prin îndulcirea cuvintelor, fapt caracteristic locuitorilor din această zonă”, se arată în Istoricul oraşului, document redactat pe baza cercetărilor istoricilor, păstrat la Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara.

Arheologul Tiberiu Mariș arăta că numele orașului ar proveni de la cetatea dacică Singidava, menționată în hărțile antice și localizată în regiunea Transilvaniei. Omul de știință a cercetat așezarea istorică de pe Dealul Sânpetru, aflat deasupra Castelului Corvinilor și a susținut că aici se afla antica Singidava.

„Cum se va fi numit această cetate, nu se ştie, dar nu lipsit de interes este faptul că în pădurenime, adică la locuitorii Munţilor Poiana Ruscăi, Hunedoara este şi astăzi numită „Inidoara“, ceea ce, fără eforturi deosebite în planul evoluţiei fonetice, poate fi numele vechii cetăţi Singidava, care poate că se va fi pronunţat Singhidava, apoi Inghidava, de unde Inidava şi, în sfîrşit, Inidoara cum se şi pronunţă la ora actuală. Poate că sistematice şi ştiinţifice săpături pe dealul Sânpetrului vor elucida pe deplin această ipoteză a localizării Singidavei”, informa arheologul Tiberiu Mariș (1948 - 2018), fost director al muzeului Castelului Corvinilor .

O serie de ipoteze privind originea numelui Hunedoara erau mai puţin acceptate. Printre ele se număra faptul că numele Hunedoara provine de la cuvântul „Hun”, deci de la populaţia migratoare a hunilor.

„Ocupându-se de originea toponimului Hunedoara, N. Drăganu susține că Hunod sau Hunyad este cu siguranță derivat cu sufixul toponimic ungar dintr-un radical hun care ar putea fi nume de persoană sau apelativ”, arătau Mircea Valea, Mircea Homorodean și Anghel Nistor, autorii „Dicționarului de toponimie hunedoreană”.

Hunii, ca popor de stepă, n-au locuit în această zonă, evitând pădurile şi locurile înalte, informau unii istorici

Alți cercetători au lansat ipoteze că numele „Huned” ar fi un cuvânt provenit de la populaţia migratoare a avarilor, dar nici acest fapt nu a fost dovedit, avarii şi hunii alegând tot pusta panonică, arătau istoricii

Unii cercetători au arătat că numele oraşului ar proveni de la cuvântul „huna” sau „hunya”, care ar însemna gutui, iar prin adăugarea cuvântului „ady”, ar însemna locul unde cresc mulţi gutui.

„Iorgu Iordan arată că apelativul există sub forma hunie în graiurile muntenești și unie în graiul românilor de pe valea Timocului, ambele cu sensul de pâlnie, iar George Barițiu îl semnala în secolul al XIX-lea sub forma hune - pâlnie în Moldova. În zona Râmnicului Vâlcea, hunie înseamnă drum îngust între două maluri înalte, redând un teren alungit în formă de V, în plan vertical, asemănător pâlniei”,a rătau autorii Dicționarului de toponimie hunedoreană.

Aflat pe malul Dunării în județul Dolj, satul Hunia poartă un nume asemănător Hunedoarei,