Video Locul unde a fost găsită comoara lui Burebista. Soarta satului din munți și a tezaurului de argint VIDEO

O comoară dacică valoroasă din vremea regelui Burebista a fost descoperită la marginea satului Cerbăl, din județul Hunedoara. Urmele locului tezaurului s-au pierdut de mult timp.

Satele comunei Cerbăl se află în zona centrală a Ținutului Pădurenilor, la poalele celor mai înalte creste ale Munților Poiana Ruscă.

Satul Cerbăl, atestat în secolul al XV-lea

Unele dintre ele au devenit mai accesibile în ultimii ani, odată cu modernizarea șoselei Hunedoara – Poiana Răchițelii, în lungime de circa 40 de kilometri.

Drumul județean spre Poiana Răchiţelii traversează aşezările Cerbăl şi Socet, cu câteva zeci de locuitori şi case vechi ridicate pe creste, în mijlocul unor păduri întinse ce acoperă versanţii.

Ramificații ale șoselei urcă spre Arănieş, Feregi, Merişoru de Munte, Poieniţa Tomii şi Ulm, celelalte localităţi din componenţa comunei Cerbăl, care numără mai puţin de 500 de locuitori.

Cele mai multe dintre așezările comunei sunt atestate documentar pentru prima dată în secolul al XV-lea, în vremea celei mai puternice familii din Transilvania medievală, cea a Huniazilor. Însă locurile păstrează vestigii din cele mai vechi timpuri.

Cele mai importante dintre ele datează din epoca dacică și au fost descoperite la marginea satului Cerbăl, pe un vechi drum traversa Ținutul Pădurenilor de la sud la nord, pornind din Govâjdia spre Dobra.

Comoara lui Burebista

În locul numit Dosul pârlit, localnicii au descoperit un tezaur prețios de argint, care data din epoca regelui get Burebista.

„Aici s-a descoperit, în anul 1874, cu ocazia construirii drumului Govăjdie - Dobra, un tezaur dacic de argint depozitat într-un vas de bronz care se afla, la rândul lui, într-un vas de lut. Acesta era format din podoabe şi 491 monede romane republicane de argint. Tipurile de podoabe, în primul rând fibulele şi brăţara spiralică, ca şi data ultimei monede, arată că tezaurul s-a constituit la mijlocul secolului I î. Hr. şi a fost îngropat în deceniile următoare”, arăta istoricul Sabin Luca, în volumul „Repertoriul arheologic al județului Hunedoara (2008).

O parte din tezaur, cel puțin brățara spiralică de argint, cu capetele în formă de protome de şerpi, a ajuns la muzeul național din Budapesta, în colecțiile căruia au rămas, de altfel, și alte bijuterii dacice asemănătoare, descoperite în trecut pe teritoriul Transilvaniei.

Arheologii au stabilit că tezaurul a fost îngropat la mijlocul secolului I î. Hr., într-o epocă în care teritoriul ar fi fost stăpânit de regele dac Burebista (82 î.Hr. - 44 î.Hr.).

Locul exact al descoperirii comorii nu este cunoscut, însă unii arheologi au presupus că s-ar afla la poalele dealului pe care se află satul, în apropiere de izvoarele pârâului Cerbăl și ale altor pârâiașe care îl alimentează.

Comori dacice în Ținutul Pădurenilor

Dealurile, cultivate în trecut cu grâu și cânepă, traversate de poteci și câteva drumuri de pământ, greu accesibile, sunt folosite în prezent ca locuri de pășunat pentru oile, vitele și caii localnicilor.

În apropiere de Cerbăl, la Arănieș și Govâjdia, ar fi existat două cetăți dacice, identificate și ele în secolul al XIX-lea. La fel ca tezaurul prețios de argint, și locurile unde se aflau cetățile din Ținutul Pădurenilor au rămas necunoscute.