Video Locul înfiorător de sub o mare cetate medievală. Aici, condamnații la moarte erau aruncați de pe stânci VIDEO

O legendă stranie despre Cetatea medievală Deva din Hunedoara spune că, în trecut, de pe stâncile care se înalță la poalele fortăreței erau aruncați condamnații la moarte. Locul care ar fi păstrat amintirea osândiților se numește „La sfinți”.

O potecă desprinsă din drumul care urcă spre poarta de intrare în Cetatea medievală Deva (video) din Hunedoara se strecoară prin pădurea de la poalele fortăreței și duce spre locul numit „La sfinți”, împodobit în trecut cu statuetele a doi arhangheli.

Aici, călătorii găsesc un mic platou întărit de ziduri groase de piatră, ridicate probabil în secolul al XIX-lea. Locul numit „La Sfinți” este încolțit de stâncile care formează marginile unei prăpastiei de câteva zeci de metri, deasupra drumului care urcă abrupt pe sub Cetatea medievală Deva.

O cruce improvizată din crengi, proptită în câțiva bolovani, a luat locul unei cruci grele de lemn, doborâtă în urmă cu câțiva ani și lăsată să se piardă. Acum, locul este ocupat adesea de turiștii rătăciți pe potecile de pe dealul cetății Devei ori de localnici care vin aici să se relaxeze, admirând panorama orașului.

În trecut, platoul avea o însemnătate mai profundă. Aflat sub fortăreață, a fost, potrivit unor legende, locul din care cei osândiți la moarte erau executați, fiind împinși în gol, de pe stânci. În memoria lor, în trecut, au fost ridicate statuetele de piatră, care însă au avut și ele o soartă asemănătoare condamnaților, fiind distruse ori împinse de pe stânci.

Câteva gravuri de la mijlocul secolului al XIX-lea îl înfățișau pe Iisus, însoțit de doi arhangheli, în locul aflat deasupra orașului Deva. Ilustrațiile vechi arată că potecile spre Cetatea Devei treceau prin acest loc de reculegere.

La începutul secolului trecut, un foișor a fost ridicat pe platou, pentru a proteja statuile de piatră. Foișorul a fost distrus în anii celui de-al doilea război mondial, iar statuetele au fost vandalizate treptat.

Fotografiile din anii ’60 și ’70, publicate de localnici pe rețelele sociale, înfățișau ultima statuetă rămasă pe stâncile de sub cetatea medievală Deva.

„La Sfinți era unul dintre locurile în care ne opream, pe drumul nostru, spre Cetatea Devei. Vara, printre stânci mișunau viperele și trebuia să fim atenți unde călcăm. Potecile care treceau deasupra prăpăstiilor ne dădeau și ele fiori. Ultima statuie s-a prăbușit prin anii ‘80”, își amintește un localnic.

Dealul cetății Devei, locul execuțiilor din secolele trecute

Dealul Cetății Devei a fost, în secolele trecute, un loc al execuțiilor publice. Aici au fost uciși iobagii capturați în timpul Răscoalei din 1784, după ce încercaseră să asedieze fortăreața în care s-au refugiat nobilii locali și grănicerii.

În zilele de 6 şi 7 noiembrie 1784, cetele de iobagi care numărau împreună 2.000 de oameni se pregăteau să asedieze cetatea. Oastea nobililor, dotată cu arme de foc, a reuşit să le alunge, iar iobagii luați prizonieri au fost uciși.

„Într-o zi fură executaţi 20. Duşi în dosul cetăţii, lângă drumul duce spre Dobra, unul câte unul trebuiră să îngenuncheze în faţa puţului săpat pentru aceasta, însoţit doar de un Tatăl nostru al preoţilor, să-şi plece paloşului capul. Capul tăiat se rostogolea de la sine, trupul i-l împingea călăul în şanţ, unde au fost apoi acoperiţi. În ziua următoare fură duşi alţi 14, decapitaţi şi îngropaţi în acelaşi chip, aproape de cei dinainte”, arătau documentele citate de istoricul David Prodan.

Un alt loc rezervat condamnaților la moarte a fost temnița din Cetatea medievală Deva. Aici, în 1579, a fost întemniţat și a murit episcopul Francisc Dávid (1520 – 1579), predicatorul protestant devenit primul episcop al Bisericii Unitariene din Transilvania.