Lista cântecelor interzise în comunism. Imnurile faimoase pentru care românii erau trimişi în puşcărie
0Un document secret păstrat în arhive indica autorităţilor din primii ani ai regimului comunist lista cântecelor interzise în România şi modul în care aveau obligaţia să procedeze angajaţii Poliţiei faţă de cei care le cântau. Vasile Alecsandri, Andrei Mureşanu şi Ioan Neniţescu se aflau printre autorii cenzuraţi.
Aproape 50 de cântece, majoritatea patriotice, se află pe o listă a creaţiilor artistice interzise în primii ani ai regimului comunist. Un document pe care, în 29 septembrie 1948, Serviciul Judeţean de Securitate Deva l-a transmis Comisariatului de Poliţie Hunedoara, conţinea tabelul cântecelor pe care românii nu aveau voie să le asculte.
Lista, păstrată la Arhivele Naţionale - judeţul Hunedoara, conţinea următoarele titluri:
„Imn regal”, versuri de Vasile Alecsandri, „Deşteaptă-te, române”, de Andrei Mureşanu, „Pe-al nostru steag”, de Andrei Bârsan, „Pe arme”, de Şt. O. Iosif, „Conducătorii”, de S. Popovici, „Tricolorul”, „Imnul tineretului ex. Şcolar”, de Ion U. Soricu, „Imnul Tinereţii”, de Ion U. Soricu, „Marşul Premilitarilor”, de M. D. Rădulescu, „Imnul Eroilor”, de Iuliu Roşca Dormidont, „Imn de 10 Mai”, de Vasile Alecsandri, „Drapelul”, de Ion U. Soricu, „Dulce Bucovină”, de Vasile Alecsandri, „Sus ţara mea”, de Ioan Neniţescu, „Pui de lei”, de I. Neniţescu, „Marş regal”, de I. C. Bădescu, „Calcă române”, „Înainte”, de Ioan Neniţescu, „România”, de I. Neniţescu, „Sună buciumul alarmă”, „Cântec ostăşesc”, „Moartea vitează”, „Stema ţării”, de George Coşbuc, „Sus inima română”, de Geoerge Coşbuc, „Poporul lui Traian”, de Al. Alexiu, „Astăzi fraţilror români”, „Soare nou” de Ion U. Soricu, „Inimă de român”, de I. U. Soricu, „Imn către patrie şi tron”, „Graiul neamului”, de George Coşbuc, „Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul”, de I. C. Cuza, „Ştefan, domn cel mare”, „Cântecul lui Ştefan vodă”, „Se întrec vitejii”, de I. Iliesci, „Spre glorie” de Gh. Botciu, „Mamă”, de Carmen Silva, „Rău e doamnă fără mamă”, „Frunză verde de doi brazi”, „Cântec basarabean”, „Hora mare”, de Eliza Neculaie, „Foaie solzi de peşte” şi „Bate vânt”. Pentru mai multe dintre ele, muzica era compusă de Ciprian Porumbescu.
Muzicanţii trimişi în faţa instanţei
„Veţi lua măsuri ca în cauză, când anumiţi indivizi vor fi identificaţi că le cântă, să fie deferiţi justiţiei”, se arată în informarea Serviciului de Securitate.
Iată câteva dintre versurile interzise de comunişti, din 1948:
„Trăiască Regele/ În pace şi onor,/ De ţară iubitor/ Şi-apărător de ţară./ Fie domn glorios/ Fie peste noi,/ Fie-n veci norocos/ În război” (Imn regal - Vasile Alecsandri).
„Presăraţi pe-a lor morminte/ Ale laurilor foi,/ Spre a fi mai dulce somnul/ Fericiţilor eroi. / Ridicaţi pe piramida/ Nemuririi faima lor,/ Scriţi în cărţile de aur/ Cântecul nemuritor” (Imnul Eroilor - Iuliu Roşca Dormidont).
„Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,/ În care te-adânciră barbarii de tirani!/ Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soartă,/La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani” (Deşteaptă-te, române - de Andrei Mureşanu).
„Eroi au fost, eroi sunt încă/ Şi-or fi în neamul românesc!/ Căci rupţi sunt ca din tare stâncă/ Românii orişiunde cresc./ E viţa noastră făurită/ De doi bărbaţi cu braţe tari/ Şi cu voinţa oţelită,/Cu minţi deştepte, inimi mari” (Pui de lei - Ioan Neniţescu).
„Dulce Bucovină,/ Veselă grădină,/ Cu pomi roditori/ Şi mândri feciori!/ Cuib de păsărele/ Albe, sprintenele,/ Care-n ochii lor/ Au foc răpitor” (Vasile Alecsandri, Dulce Bucovină).
După 1990, multe dintre cântecele interzise au revenit în actualitate, iar cele patriotice pot fi auzite deseori, în repertoriul fanfarelor, invitate la evenimentele comemorative.
Vă recomandăm să citiţi şi:
S-au împlinit 40 de ani de greva minerilor din 1977, una dintre marile acţiuni de protest ale muncitorilor români în secolul XX, eveniment cu atât mai însemnat cu cât a avut loc sub regimul comunism condus de Nicolae Ceauşescu.
Romică Bîrsan a inaugurat cel mai neobişnuit muzeu dedicat României Socialiste. Spaţiul expoziţional a fost amenajat în locul unei foste Alimentare din anii 1950 şi cuprinde peste 1.000 de piese din anii regimului comunism şi obiecte din trecutul militar al ţării.
Ştefan Tripşa a fost unul dintre cele mai cunoscute personaje din trecutul comunist al Hunedoarei. A devenit celebru în anii 1960, după ce a primit titlul de Erou al Muncii Socialiste – RPR, pentru performanţele sale în Oţelărie. În anii 1960, noul erou stahanovist a fost răsfăţatul presei, al publiciştilor şi al autorităţilor, care l-au transformat într-un oţelar legendar, cu calităţi fabuloase.
Stema României socialiste şi „Secera şi ciocanul“ au fost păstrate la loc de cinste pe clădirea unuia dintre cele mai ciudate stadioane din România: arena comunei Ghelari, o aşezare cunoscută din cele mai vechi timpuri pentru bogăţia zăcămintelor de fier.