Video Fostul județ industrial care mizează pe energie. Investiții uriașe pentru 2.500 MW, la Mintia, Retezat și Paroșeni

Hunedoara ar putea redeveni unul dintre marile centre energetice ale României, prin investițiile anunțate la Mintia, Retezat și Paroșeni. Noile proiecte vizează retehnologizarea termocentralei Mintia, modernizarea hidrocentralei Retezat și a termocentralei Paroșeni după renunțarea la huilă.

Fostul județ industrial Hunedoara mizează pe investiții în energie, favorizate de infrastructura energetică creată în ultimele decenii, pentru a susține în principal industria locală. 

În trecut unul dintre cele mai industrializate județe din România, Hunedoara număra, la începutul anilor ’90, aproape 100.000 de salariați în industria grea.

Cei mai mulți lucrau în minele de cărbune din Valea Jiului, în combinatul siderurgic din Hunedoara, în uzina metalurgică „Victoria” din Călan, în uzinele mecanice din zona Orăștiei și în centrele miniere din Munții Poiana Ruscă și Metaliferi. În jurul acestei industrii s-a dezvoltat, în a doua parte a secolului XX, producția de energie, menită să asigure o parte din necesarul sistemului energetic național și funcționarea centrelor industriale mari consumatoare de resurse.

În anii ’50, a fost construită termocentrala Paroșeni, iar în anii ’60 a urmat construcția termocentralei Mintia, ambele bazându-se pe cărbunele extras din minele Văii Jiului. În anii ’70, a început amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat, una dintre marile hidrocentrale ale României, continuată în anii ’80 și ’90 de salba de hidrocentrale din aval, construite pe Râul Mare și Strei. În anii ’90, puterea instalată a centralelor din Hunedoara totaliza peste 2.000 MW, cea mai mare parte fiind acoperită de Termocentrala Mintia, cu peste 1.285 MW, și hidrocentrala Retezat, cu 335 MW.

Industria grea a intrat într-un declin profund începând din anii ’80, iar majoritatea minelor și uzinelor locale și-au încetat activitatea în ultimele trei decenii. Investițiile în energie au încetinit după 1990, deși au continuat pe valea Streiului și Râului Mare unde au fost construite mai multe hidrocentrale. 

După închiderea termocentralei Mintia și reducerea activității la Paroșeni, producția de energie în Hunedoara a scăzut până în 2024, la puțin peste 700 MW, provenită în principal de la hidrocentrale.Infrastructura energetică a județului s-a păstrat, iar noile investiții anunțate ar putea readuce Hunedoara în primele locuri din România în ceea ce privește producția de energie. În următorii ani, dacă retehnologizarea termocentralelor Mintia și Paroșeni, și modernizarea hidrocentralei Retezat vor avea Succes, Hunedoara ar putea adăuga capacități de producție de aproape 2.500 de MW în Sistemuli Energetic Național. 

Termocentrala Mintia, finalizată în 2026

Aflată în șantier din anul 2024, după ce, în 2022, a fost achiziționată de grupul Mass Group Holding, Termocentrala Mintia este transformată dintr-o fostă centrală electrică bazată pe cărbune într-un complex energetic modern, cu o capacitate instalată de peste 1,7 GW, bazat pe gaze naturale și echipamente de ultimă generație furnizate de Siemens. Investiția privată depășește 1,2 miliarde de euro și a fost făcută după ce vechea termocentrală de pe Mureș a fost oprită definitiv în 2021, iar ulterior statul român a vândut-o, prin lichidatorul judiciar, cu peste 91 de milioane de euro.

Noua termocentrală construită pe malul Mureșului, în vecinătatea municipiului Deva, a fost proiectată pentru folosirea gazului natural și este echipată cu două turbine cu gaz, o turbină cu abur și trei generatoare SGen5-3000W de la Siemens.

„Acest proiect este foarte important pentru stabilitatea sectorului energetic din România, este important pentru comunitatea locală și pentru oportunitățile de angajare. Avem deja în jur de 950 de muncitori, iar foarte curând vom ajunge la 1.000. Sperăm să intrăm în producție cu prima turbină pe gaz până în luna iunie, anul acesta, iar cu a doua, în jurul lunii august. Totul depinde de suportul autorităților, inclusiv Transgaz și Transelectrica. Ținta noastră este să avem ciclu combinat până în luna octombrie a acestui an”, informa, recent, Shadi Abulkhair, directorul Mass Global Energy.

Totodată, componentele centralei vor fi pregătite pentru trecerea către noile tehnologii de producere a energiei, bazate pe hidrogen. Finalizarea lucrărilor este așteptată în 2026, iar, odată cu ea, Mintia va deveni cea mai mare centrală electrică pe gaze din Uniunea Europeană, pe un singur amplasament.

Potrivit unui comunicat recent al Guvernului României, Mass Global Energy Rom a anunțat intenția de a dezvolta în România o nouă investiție în capacități de stocare a energiei electrice de tip BESS (Battery Energy Storage System), în valoare de aproximativ un miliard de euro.

Hidrocentrala Retezat, în proces de retehnologizare

O altă centrală electrică importantă din Hunedoara va fi, de asemenea, modernizată. Hidroelectrica a semnat, joi, contractul de retehnologizare a Centralei Hidroelectrice Râul Mare – Retezat, un proiect strategic pentru modernizarea și eficientizarea capacităților de producție ale companiei, în valoare de 188,4 milioane de euro, fără TVA.

Deși centrala are o putere instalată de 335 MW încă de la punerea în funcțiune, aceasta a operat, din considerente tehnice, la aproximativ 200 MW, restricțiile fiind generate de limitările echipamentelor existente.

„Prin proiectul de retehnologizare vor fi recuperați și integrați în exploatare încă aproximativ 135 MW disponibili în mod real, ceea ce va contribui semnificativ la creșterea capacității de producție, la îmbunătățirea serviciilor de sistem furnizate SEN și la consolidarea securității energetice a României. Investiția vizează pregătirea centralei pentru un nou ciclu de viață operațională, prin înlocuirea principalelor echipamente electromecanice și implementarea unor soluții tehnologice moderne”, a informat compania.

Hidrocentrala Râul Mare – Retezat a fost inaugurată în primăvara anului 1986, după mai mult de un deceniu de lucrări, și a rămas una dintre cele mai mari construcții subterane de acest tip din România. Are o cădere de apă de 582,5 metri și un volum echivalent al unei clădiri de 15 etaje. În interiorul ei sunt două turbine Francis, care însumează o putere instalată de 335 MW.

Din cauza unor deficiențe și a uzurii, cele două turbine nu au putut funcționa la capacitatea maximă. Totuși, hidrocentrala din Retezat a rămas în topul centralelor hidroelectrice, alături de Porțile de Fier I, Lotru și Porțile de Fier II.

Lucrările la Amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat au început în ianuarie 1975. Planurile au vizat realizarea barajului Gura Apelor din Retezat, aflat la peste 1.000 de metri altitudine, a lacului de acumulare Gura Apelor și a hidrocentralelor Retezat și Clopotiva, din aval, situate pe valea Râului Mare. Peste 12.000 de oameni au fost implicați în proiect, de la ingineri specializați în construcția barajelor și amenajărilor hidroenergetice, la muncitori, tineri brigadieri, militari și chiar elevi veniți în tabere școală.

La construcția barajului s-au folosit peste nouă milioane de metri cubi de rocă, iar lacul Gura Apelor are o suprafață maximă de aproximativ 420 de hectare, o adâncime de peste 160 de metri și o capacitate de 210 milioane de metri cubi de apă.

Apa este condusă printr-o galerie subterană betonată, lungă de peste 18 kilometri, spre centrala Retezat, unul dintre principalii producători de energie electrică din România. O altă galerie secundară, de 30 de kilometri, captează apele pâraielor nordice ale Retezatului. Lucrările la baraj au continuat până în 1999, când acesta a atins cota finală, 1.078,50 mdM. Nivelul maxim de umplere al lacului, cota finală, a fost atins prin umplere controlată abia în august 2021, pentru câteva zile, într-o perioadă în care a fost verificată capacitatea de umplere și retenție a acestuia.

Termocentrala Paroșeni, retehnologizată după 2030

Inaugurată în 1956, Termocentrala Paroșeni a fost principalul producător de energie din Valea Jiului, regiunea minieră din sudul județului Hunedoara, cunoscută pentru cele mai bogate zăcăminte de huilă din România.

Primele trei generatoare ale sale, fiecare cu o capacitate de 50 MW, au fost instalate în perioada 1956–1959, iar până în 1964 a fost finalizată a doua etapă de construcție a termocentralei, formată dintr-un bloc de 150 MW, care a dublat capacitatea energetică a acesteia. În 2009, cele trei generatoare de 50 MW, date în folosință în anii ’50, au fost casate, din cauza duratei lor de viață depășite. În ultimii ani, centrala din Paroșeni a funcționat cu un singur grup energetic de 176 MW.

Odată cu închiderea ultimelor patru mine de cărbune din Valea Jiului, și Termocentrala Paroșeni se apropie de sfârșitul activității sale pe huilă. Potrivit oficialilor din Ministerul Energiei, decembrie 2030 va fi ultima lună în care va mai putea arde cărbune din Valea Jiului. Autoritățile au anunțat însă un proiect menit să continue producția de energie electrică în Valea Jiului și după anul 2030, prin construirea la Paroșeni a unui grup pe gaz cu captare de dioxid de carbon.

„Pentru Termocentrala Paroșeni, conform programului de decarbonizare, decembrie 2030 este ultima lună în care va putea să ardă cărbune din Valea Jiului. Avem un proiect agreat de către Guvernul României pentru a instala o turbină pe gaze, care poate ajunge până la 500 MW, și eu sper ca, după realizarea unui studiu de fezabilitate, acesta să poată fi implementat chiar până în anul 2030”, informa recent fostul secretar de stat Casian Nițulescu.