Video Descoperiri uimitoare sub o şosea aflată în şantier. Vestigiile locului faimos au stat ascunse 19 secole VIDEO
0Şoseaua Simeria - Geoagiu se află în şantier de un an, iar recent, la Măgura Uroiului, traversată de drumul judeţean, arheolgii au făcut mai multe descoperiri preţioase.
Descoperirile arheologice recente de la Măgura Uroiului dezvăluie importanţa pe care aşezarea daco-romană care în Antichitate se întindea pe ambele maluri ale Mureşului o avea pentru regiunea de la poalele Munţilor Metaliferi. Aici trăia o comunitate de pietrari, care a prosperat în urma exploatării carierelor de piatră vulcanică.
VIDEO - ŞANTIERUL DE LA MĂGURA UROIULUI
GALERIE FOTO - MĂGURA UROIULUI
Recent, rămăşiţele unui drum antic şi a unei necropole romane de incineraţie au fost scoase la iveală sub Măgura Uroiului.
Descoperirile au avut loc cu ocazia lucrărilor de modernizare a şoselei Uroi (Simeria) – Geoagiu (DJ 107 A), aflată în şantier din vara anului trecut. În mai multe locuri dintre cele două localităţi de pe Culoarul Mureş – Nord, aflate la o distanţă de 20 de kilometri, au avut loc descărcări arheologice, iar oamenii de ştiinţă au scos la iveală vestigii din cele mai vechi epoci în care valea Mureşului a fost locuită de oameni.
Măgura Uroiului. ADEVĂRUL
Drumul roman a rezistat aproape două milenii
Cele mai spectaculoase descoperiri pot fi observate sub Măgura Uroiului, unde a fost dezvelită o secţiune bine conservată din drumul roman care trecea prin Simeria, traversa Mureşul pe la Uroi şi apoi urma malul drept al râului spre Geoagiu, unde în Antichitate funcţiona un castru roman (la Cigmău) şi faimoasele băi termale Germisara.
Măgura Uroiului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
În imediata vecinătate a secţiunii din drum, care se suprapune parţial cu şoseaua Simeria – Geoagiu, arheologii deveni au scos la iveală rămăşiţele unui cimitir roman. Cercetările arheologice în punctele de pe marginea drumului judeţean vor mai continua până la sfârşitul verii, iar după finalizarea lor, cele două situri vor fi conservate, prin acoperirea cu pământ, potrivit administratorului public al judeţului Hunedoara, Costel Avram.
De la mijlocul secolului trecut, arheologii au cercetat zona de la poalele dealului vulcanic în căutarea drumului roman care traversa zona spre ţinutul aurului din Munţii Metaliferi. Atunci o secţiune bine conservată drumului antic a fost descoperită pe celălalt mal al Mureşului.
„Lângă întreprinderea Marmura, în terasamentul căii ferate, a fost suprins profilul drumului roman care se îndrepta spre nord-est, trecând prin Simeria la Uroi (Petri), apoi pe malul drept al Mureşului, spre Germisara. În substrucţie, drumul are bucăţi de piatră de Uroi (augit-andezit), în dimensiuni de 30 – 40 de centimetri, peste care s-a aşezat un strat de pietriş. Suprafaţa este bombată, iar lăţimea drumului este de 8,5 metri”, informa arheologul Beniamin Basa, în urma cercetărilor din anii ´60. În cea mai mare parte, drumul antic se suprapune cu şoseaua Simeria – Geoagiu, însă în unele zone s-au păstrat rămăşiţe ale vechiului drum şi ale ramificaţiilor acestuia.
Măgura Uroiului. ADEVĂRUL
Cea mai bine conservată dintre ele se află la marginea oraşului Geoagiu, înspre castrul Cigmău. Drumul lega aşezarea militară de pe malul Mureşului de Germisara – locul izvoarelor termale, băilor şi templelor romane, localitate traversată de drumul spre minele antice de aur din munţii Metaliferi.
Drumul, vizibil pe o porţiune de circa 200 de metri, este pavat cu dale poligonale (via silica strata) iar în unele locuri arheologii au descoperit că adâncimea drumului are şi 70 cm, lucru care justifică păstrarea intactă a aleilor până acum. Drumul era prevăzut cu rigole care colectau apele pluviale, arătau arheologii.
Măgura Uroiului, antica Petrae
Numeroasele vestigii arheologice descoperite la Măgura Uroiului oferă detalii despre importanţa pe care o avea aşezarea de pe malul Mureşului în Antichitate. Dealul vulcanic cu formă proeminentă poate fi distins de către cei care circulă pe Autostrada Deva – Sibiu, de la peste 30 de kilometri, însă o parte din forma sa actuală a fost „sculptată” în urma exploatărilor din Antichitate. Aşezarea de sub Măgura Uroiului a fost, în vremea dacilor şi romanilor, un sat de pietrari: anticul Petrae (Petris) menţionat chiar şi pe Tabula Peutingeriana una din hărţile cunoscute ale Imperiului Roman, potrivit „Repertoriului arheologic al judeţului Hunedoara” (Sabin Luca, 2005).
În secolul al XIX-lea, au fost identificate pentru prima data rămăşiţele carierei antice de la Măgura Uroiului. „Pentru epoca romană, Măgura Uroiului a constituit una dintre cele mai importante surse de extragere a pietrei din Provincia Dacia. Calitatea superioară a rocii vulcanice, aspectul şi coloritul plăcut, dar şi amplasarea sursei la o distanţă relativ redusă faţă de marele centru de pietrari de la Micia, au făcut ca andezitul de Uroi să fie folosit pe scară largă atât ca material de construcţii, cât şi ca materie primă în elaborarea monumentelor sculpturale ori a inscripţiilor”, arătau arheologii Marius Gheorghe Barbu, Ioan Alexandru Bărbat în lucrarea „Noi informaţii arheologice privind exploatarea andezitului la Măgura Uroiului (jud. Hunedoara)” (revista Banatica, 2018).
Rămăşiţe ale unui cimitir antic. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Rocile din cariera de la Uroi au fost folosite la construcţii în aşezările romane de pe malurile Mureşului, în special în Micia, pagus-ul („comuna”) aflată la graniţele de vest ale provinciei Daciei Romane, apărate de un castru cu peste 500 de militari. În Evul Mediu şi în epoca modernă, carierele de la Măgura Uroiului au continuat să fie exploatate, iar rocile vulcanice au fost folosite la construcţia cetăţii medievale de la poalele dealului şi la ridicarea unor biserici şi conace nobiliare aflate în împrejurimi.
Rămăşiţele drumului roman. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
În anii ´70, la poalele Măgurii Uroiului a fost descoperit primul mormânt roman, sub o placă de marmură folosită ca lespede. Mormântul din secolul al treilea, cu pereţii de cărămidă, fusese jefuit în vechime, arătau arheologii. Alte morminte de adulţi şi copii au fost scoase la iveală, în urma cercetărilor recente de la Măgura Uroiului. Şi în alte locuri din împrejurimile Măgurii Uroiului au fost descoperite necropole antice, unul dintre cele mai mari astfel de cimitire fiind identificat la Săuleşti, pe celălalt mal al Mureşului.
Măgura Uroiului a devent în ultimii ani un loc de organizare a festivalurilor cu tematică istorică.
Reconstituiri istorice la Măgura Uroiului. ADEVĂRUL
Vă recomandăm să citiţi şi:
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat