Cristian Roman a devenit director al Castelului Corvinilor. Cea mai mare descoperire a arheologului a avut loc chiar în grădina castelului medieval
0Cristian Roman a devenit noul director al Castelului Corvinilor din Hunedoara. Doctorul în istorie, arheolog şi muzeograf, Cristian Roman are o experienţă de peste 20 de ani în cercetare ştiinţifică, iar unele dintre descoperirile la care a participat sunt legate de castel.
Arheologul Cristian Roman a devenit noul director al Castelului Corvinilor din Hunedoara. El va ocupa funcţia până în 2020. L-a înlocuit pe Costin Tinca, fostul director al muzeului Castelului Corvinilor, care nu a mai dorit să îi fie prelungită detaşarea. Postul de director al Castelului Corvinilor este interimar, pe durata în care Nicolae Cerişer, fostul manager al Castelului Corvinilor este primar al comunei Topliţa.
Cristian Roman (41 de ani) este doctor în istorie şi arheolog, având o experienţă în cercetare ştiinţifică de peste 20 de ani.
Printre cele mai remarcabile descoperiri la care a participat se numără necropola dacică din grădina Castelului Corvinilor. Cercetările arheologice întreprinse în anii 2000 de arheologii din Hunedoara şi Sibiu, pe şantierul coordonat de Sabin Adrian Luca (Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu), au scos la iveală urmele unei cetăţi dacice întinse şi a unei necropole în care se aflau rămăşiţele a zeci de adulţi şi copii, ale căror trupuri au fost transformate în cenuşă sau îngropate în pământ, alături de obiectele lor de preţ. Potrivit arheologilor, 35 dintre resturile umane aparţineau unor copii cu vârste mai mici de şapte ani, iar dintre acestea 20 erau mai mici de un an. Mormintele au fost datate în jurul secolului I d. Hr., într-o vreme în care în zona Hunedoarei exista o aşezare dacică.
Cea mai importantă descoperire
Potrivit arheologilor, descoperirea necropolei din grădina Castelului Corvinilor a confirmat importanţa acestui sit pentru civilizaţia şi viaţa spirituală a dacilor. „Situl se compune, de fapt, din trei zone, cu descoperiri atât din perioada Basarabi (secolele VIII - VII î.Hr.), cât şi din cea dacică, situate într-un perimetru de circa 700 - 800 metri, dar aflate pe forme diferite de relief: aşezarea pe Dealul Sânpetru, înhumări rituale pe platoul din Grădina Castelului şi zona cu gropi, unele rituale, pe terasa râului Zlaşti. Ni se oferă, astfel, o şansă rară de a cunoaşte viaţa unor comunităţi pe multiple planuri, de la activităţile de zi cu zi până la cele care privesc viaţa spirituală”, informau arheologii, în „Cronica cercetarilor arheologice din România”.
În aceeaşi zonă au fost descoperite mormintele unor războinici daci. Într-unul dintre morminte se afla o urnă cu cenuşă, îngropată alături de sica (pumnalul dacic) şi lancea defunctului.
Vă recomandăm şi:
Gabriel Bethlen (1580 - 1629) a condus Transilvania timp de 16 ani, într-una dintre perioadele cele mai tulburi dar şi înfloritoare din istoria ei şi a rămas unul dintre marile personalităţi din istoria românilor. Principele transilvănean a încercat să ajungă stăpânitor al Moldovei şi al Munteniei, pe care, potrivit istoricilor, ar fi dorit să le unească sub numele de Dacia.
Elisabeta Szilagyi a ajuncat un rol important în cucerirea tronului Ungariei de către fiul ei Matia Corvin şi a contribuit la ascensiunea nobiliară a lui Ioan de Hunedoara. Totuşi, mai multe legende o înfăţişează într-o lumină nefavorabilă.
Nicolae Iorga a lăsat posterităţii unele dintre cele mai memorabile descrieri ale lui Ioan de Hunedoara şi ale lui Matia Corvin. Istoricul i-a prezentat pe voievodul Ioan de Hunedoara şi pe fiul său ajuns pe tronul Ungariei într-o carte publicată în 1906, cu titlul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, în care a relatat despre Hunedoara şi eroii ei.
Castelul Corvinilor din Hunedoara are o istorie de peste şase secole, iar în prezent este unul dintre cele mai vizitate monumente din România. Turiştii din toate colţurile lumii i-au trecut pragul şi au rămas impresionaţi de frumuseţea şi de legendele care circulă pe seama lui, însă multe dintre secretele fortăreţei au rămas necunoscute publicului larg.