Cetatea medievală care i-a uimit pe turci a devenit o ruină sumbră: „Era vestită pentru femeile frumoase“ VIDEO
0Iarna transformă Cetatea Colţ, una dintre cele mai autentice fortăreţe medievale din România într-un loc periculos şi aproape inaccesibil, lăsat în voia sorţii.
Aflată la 20 de kilometri de Haţeg, la intrarea în defileului Râuşorului, pe un versant stâncos şi abrupt care se ridică deasupra şoselei de la poalele Retezatului, Cetatea Colţ îşi întâmpină oaspeţii într-o atmosferă romantică, umbrită însă de nepăsarea cu care monumentul istoric a fost tratat de autorităţi în ultimele decenii.
Cetatea medievală datează de aproape şapte secole, la fel şi biserica de piatră de la poalele ei, dar spre deosebire de aşezământul religios, fortăreaţa nu a fost niciodată restaurată.
Astfel, ruinele sale şi-au păstrat autenticitatea, potrivit arheologilor, însă monumentul istoric a ajuns din ce în ce mai degradat. Iarna, vechea fortăreaţă a cnezilor Cândea devine un loc neprimrimitor şi periculos.
Potecile de la poalele versantului se pierd sub zăpadă, iar în lipsa marcajelor turistice, călătorii se pot rătăci uşor prin pădurea care îl acoperă.
Turn la Cetatea Colţ Sursa ADEVĂRUL
Ajunşi sus, oaspeţii cetăţii trebuie să fie foarte atenţi pe unde calcă, deoarece riscă să se accidenteze alunecând pe bolovanii desprinşi din ziduri, pe stânci sau în gropile din jurul ei.
De pe stâncile „colţuroase” şi de pe meterezele monumentului, călătorilor li se înfăţişează, în toată splendoarea, panorama Ţării Haţegului şi a defileului prin care se care urcă spre zona turistică Râuşor de la poalele vârfului Retezat.
Cele 11 turnuri ale cetăţii
Cetatea Colţ nu a fost tot timpul un loc ascuns în sălbăticie şi aproape neprimitor pentru turiştii neantrenaţi ăn drumeţii pe munte.
În secolul al XVII-lea, era faimoasă pentru frumuseţea sa şi a femeilor care locuiau în aşezările de la poalele ei. O mărturie rară din acele vremuri i-a aprţiunut cronicarului otoman Evliya Celebi, care a vizitat-o în anii 1660, însoţind oastea turcă a serdarului Ali Paşa, în Transilvania.
Cetatea Colţ în 1930. Foto: Joseph Horvath.
„Deci eu, împreună cu tovarăşii mei, m-am dus în Cetatea Colţ, situată la vreo jumătate de ceas spre răsărit de Câmpia Haţegului, spre a preda prizonierii şi am sosit la Cetatea Colţ. Ea se află sub stăpânirea crailor Ardealului.
Afară de Seidi paşa, niciun vizir nu a mai fost în această provincie.
Această cetate este proprietatea ereditară a lui Zolyomioglu şi are o mie de ostaşi. Cetatea este construită în valea podişului Colţ, pe malul râului Colţ, pe o stâncă înaltă.
E o cetate solidă în cinci colţuri şi înaltă până-n cer. Are o singură poartă care priveşte către şesul Haţegului. Este o cetate frumoasă cu 11 turnuri. Are multe întărituri înconjurătoare, dar toate laturile îi sunt atât de abrupte, încât nu te poţi apropia.
Spre sud, în spatele munţilor, care formează întăriturile ei, se află Ţara Românească”, relata Evliya Celebi, citat în volumul VI al seriei „Călători străini despre Ţările Române", apărut la Editura Ştiinţifică în 1972.
Priveliştile cetăţii Colţ Sursa ADEVĂRUL
Otomanii, impresionaţi de femeile de la Colţ
Călătorul informa că la poalele cetăţii se afla o aşezare prosperă, în care trăiau femei frumoase.
„În valea de sub cetate se află un oraş frumuşel cu vii şi grădini, având şi multe biserici împodobite. În râul de acolo se găsesc multe feluri de peşti. Are ape bune şi aer bun, de aceea este vestită prin femei frumoase.
Căpitanul acestei cetăţi s-a supus, aducând serdarului daruri. De aceea, în piaţa cetăţii, i-am predat pe toţi prizonierii noştri cu liste şi sub titlul de vestea sosirii prizonierilor, ni s-au dat trei pungi de bani, care au fost împărţite celor 3.000 de ostaşi, revenind fiecăruia câte 20 de guruşi, ca avuţie de război şi, primind de la căpitan multe daruri, ne-am luat rămas bun şi ne-am întors la ordia islamică”, informa Evliya Celebi.
Vă recomandăm să citiţi şi: