Cetatea Devei a fost vizitată de 187.000 de turişti în 2016, cu 60.000 mai mulţi decât anul trecut, când a fost în şantier
0Aproape 187.000 de turişti au vizitat Cetatea Deva de la începutul anului, comparativ cu aproximativ 130.000 de turişti înregistraţi în 2015, potrivit statisticilor Primăriei Deva, însă în anul 2015, monumentul istoric s-a aflat în şantier, iar accesul în incintele sale a fost restricţionat.
La începutul lunii aprilie, când au fost inaugurate lucrările de restaurare la cele două incinte exterioare ale Cetăţii Devei, fostul primar Petru Mărginean susţinea că până la sfârşitul anului 2016 numărul vizitatorilor va ajunge la 300.000.
Potrivit statisticilor primăriei, numărul turiştilor români şi străini care au ajuns în cetatea medievală, urcând cu telecabina nu a depăşit 190.000 de persoane. În 2015, cetatea a avut 130.000 de vizitatori, deşi s-a aflat în şantier, iar accesul în incintele sale a fost interzis. Călătorii puteau doar să urce cu monolinerul şi să privească panorama Devei şi a Văii Mureşului dintr-un spaţiu restrâns datorită lucrărilor.
„Peste 90 la sută dintre turiştii înregistraţi anul acesta au vizitat Cetatea începând cu luna aprilie, când monumentul a fost redeschis publicului. Aproape două treimi dintre vizitatori au fost adulţi, iar restul, copii. Cel mai mare număr de turişti a fost înregistrat în luna august (38.418 de persoane), urmată de lunile iulie (30.566 de persoane) şi iunie (24.940 de persoane). Statistica include doar turiştii care au folosit Telecabina pentru cel puţin una dintre călătorii”, a informat Primăria Devei.
Timp de mai multe secole, Cetatea Devei a fost una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei. Fortăreaţa ridicată pe un deal al munţilor Poiana Ruscăi datează din secolul al XIII-lea, iar în istoria ei a fost considerată unul din locurile de necucerit. Conform documentelor din secolele trecute, cetatea Devei era compusă din trei incinte succesive, legate în spirală. Prima şi cea de-a doua incintă aveau forme ovoidale, iar cea de-a treia era reprezentată de un traseu semicircular. Pe latura sudică exista un palat datând, potrivit istoricilor, din secolul XIII, iar pe latura nordică o altă clădire supraetajată.
Cetatea Devei a fost distrusă de în urma unei explozii petrecute în 13 august 1849, în depozitul de muniţii. În explozie au pierit soldaţii din garnizoana cetăţii. În 1579, în cetatea Devei a fost întemniţat episcopul Francisc Dávid (1520 – 1579), predicatorul protestant şi episcopul întemeietor al Bisericii Unitariene din Transilvania. David Francisc a murit la Deva în acelaşi an, în închisoarea în care fusese întemniţat pentru erezie. Pe ruinele locului în care episcopul şi-a petrecut ultimele zile din viaţă există o placă memorială, iar ca omagiu adus lui, în fiecare an, cetatea devine locul unei procesiuni religioase la care participă reprezentanţii bisericii unitariene.
Vă recomandăm şi:
Timp de mai multe secole, Cetatea Devei a fost una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei. Fortăreaţa ridicată pe un deal al munţilor Poiana Ruscăi datează din secolul al XIII-lea, iar în istoria ei a fost considerată unul din locurile de necucerit.
Oraşele româneşti erau aşezate în ţinuturi bogate, locuite de oameni harnici şi milostivi şi femei frumoase. Astfel erau descrise, în secolul al XVII-lea, cele mai multe dintre aşezările de pe teritoriul României, vizitate de istoricul turc Evliya Celebi.
Una dintre cele mai detaliate descrieri ale comunităţilor din Transilvania, de la începutul secolului XIX, a fost realizată de topograful austriac Joseph Adalbert Krickel. Călătorul din Viena a ajuns în zona Hunedoarei în anul 1828 şi-a arătat uimit de frumuseţile şi bogăţia naturală a acesteia, dar sărăcia localnicilor l-a înduioşat.