Video Cea mai veche biserică românească din România plânge. „Este într-o stare jenant de revoltătoare“ VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Biserica de piatră din Streisângeorgiu (orașul Călan, județul Hunedoara) se numără printre cele mai vechi astfel de monumente din România, însă starea în care se află a stârnit controverse.

Istoricul Adrian Andrei Rusu se numără printre oamenii de știință care au reclamat, recent, modul în care a fost îngrijită biserica din Streisângeorgiu (video).

„Streisângeorgiu (2023). Am repetat aceeași pozare de fiecare dată când am revenit, sperând ca lucrurile se vor îndrepta. Dar repet a clama uriașa nesimțire națională care menține cea mai veche biserică românească din România (cu pisanie de la 1313/1314) într-o stare jenant-revoltătoare (restaurarea de frescă neisprăvită, fără curent electric la interior, ferestre sparte)”, scrie istoricul medievist Adrian Andrei Rusu, pe pagina sa de Facebook

Biserica din Streisângeorgiu. Foto: Daniel Guță

Petiție pentru îngrijirea monumentelor valoroase din Hunedoara

Nu este prima dată când Adrian Andrei Rusu, doctor în istorie şi specialist în medievistică, a luat atitudine față de soarta unor monumente istorice din județul Hunedoara. În 2017, el a publicat o scrisoare deschisă, cu titlul „Vraiştea distruge monumentele istorice ale Hunedoarei”, în care a reclamat lipsa de îngrijire pe care autorităţile o manifestă faţă de unele dintre monumentele reprezentative ale judeţului.

Biserica din Streisângeorgiu, Călan. Foto: Daniel Guță

Petiția a fost adresată Consiliului Judeţean Hunedoara, Episcopiei Devei şi Hunedoarei şi Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Investigaţii Criminale.

„Zestrea de monumente medievale a judeţul Hunedoara este cea mai preţioasă din întreaga Românie. Valoarea acestor monumente este cu atât mai mare cu cât bisericile româneşti sunt cele mai vechi din ţară, depăşind prin vechime şi zestre artistică primele ctitorii din Ţara Românească şi Moldova. Bisericilor li se adaugă cetăţi şi conace, supuse şi ele unor continue tragedii existenţiale.

Realitatea în care se scaldă ori nu este cunoscută ori este neglijată suveran de câteva bune decenii. Din cauza unui proces complicat de revendicări şi redistribuiri de proprietate sau responsabilităţi, aceste monumente au ajuns într-o stare de ruşinoasă degradare sau de precolaps. Responsabilităţile au fost mereu transferate ori lăsate în afara literei legii din motive dintre cele mai nejustificate”, arăta Adrian Andrei Rusu în scrisoarea deschisă semnată de mai mulți oameni de știință.

Biserica din Streisângeorgiu, reparată prin Ambulanța pentru monumente

În 2019, acoperișul bisericii medievale de pe malul Streiului, aflată în orașul Călan, a fost refăcut printr-un proiect derulat prin „Ambulanța pentru monumente”.

Biserica din Streisângeorgiu. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

„În urma investigației s-au constatat porțiuni pe suprafața învelitorii unde țiglele și lații erau degradați ducând astfel la infiltrații de apă care puneau în pericol structura acoperișului. Obiectul intervenției a fost constituit de etanșeizarea învelitorii prin înlocuirea locală a țiglelor și a laților aferenți degradați si a celor care lipseau. S-au înlocuit țiglele degradate cu piese similare de manufactură confecționate la țiglăria inaugurată în 2015 de către AST Prințul de Wales. S-au păstrat toate țiglele, coamele și lații care erau în stare bună”, informa Asociația Monumentum, coordonatoarea lucrărilor „Ambulanța pentru monumente”.

Biserica medievală Streisângeorgiu, una dintre cele mai vechi din România, are o poveste impresionantă.

Biserica din Streisângeorgiu. Foto: Daniel Guță

Aşezarea de pe valea Streiului a fost inclusă pe lista indicativă a monumentelor UNESCO, alături de alte cinci biserici cneziale din Hunedoara, aflate în satele Ostrov, Sântamaria Orlea, Densuş, Strei şi Gurasada.

Biserica l-a impresionat pe Nicolae Iorga

Potrivit arheologilor, biserica datează din anii 1313-1314, conform unei inscripţii descoperite în altarul acesteia. Mormintele din jurul bisericii datează din secolele XII-XIII, iar în curte s-au păstrat mai multe lespezi antice, cu caractere latine.

Pe locul bisericii de zid a existat o biserică de lemn, cu acelaşi plan şi aceleaşi dimensiuni, datată în a doua jumătate a secolului al XI-lea.

Biserica din Streisângeorgiu a fost clădită din piatră brută şi cărămidă, alternând în straturi foarte neregulate, informa istoricul de artă Virgil Vătăşianu, în 1930.

Istoricul Nicolae Iorga a cercetat-o şi a numit-o „cea mai veche ctitorie de nemeşi români din Ardeal”. El descria o frescă bizantină, veche de cinci secole, care atestă legătura cu istoria românilor din Ardeal.

Potrivit inscripției, biserica ar fi fost ridicată sau restaurată în anii 1408 – 1409.

„Bisericile româneşti din judeţul Hunedoara sunt clădiri simbolice, înzestrate câteodată cu caracteristicile clădirii memoriale, adăpostând relicve, dar mai ales clădiri votive, închinate unui sfânt. În schimb ele nu îndeplinesc niciodată funcţia de bolniţă, cum e cazul mai ales în Moldova. Toate bisericuţele sunt şi mici clădiri de adunare, atât cât permite spaţiul redus, amplificat câte o dată prin încăperi adause”, arăta istoricul Virgil Vătăşianu. 

În prezent, biserica din Streisângeorgiu poate fi vizitată, însă slujbele au loc într-o biserică învecinată aflată în aceeași curte.