Ce se ascunde în adâncurile Munților Metaliferi, în afara marilor zăcăminte de aur

Aurul, argintul și cuprul au fost din cele mai vechi timpuri resursele căutate în minele din Munții Metaliferi, însă nu sunt singurele bogății din adâncurile acestora.

Munții Metaliferi, cuprinși în partea de sud-est a Apusenilor, între râurile Arieș și Crișul Alb, la nord, și valea Mureșului la Sud, au fost cunoscuți din Antichitate pentru bogăția lor în aur. O arată numeroasele rămășițe ale unor exploatări miniere din epoca romanilor, de zăcăminte de aur.

Aurul pur, în pepite uriașe

La Musariu, în apropiere de Brad, în câmpul minier Barza, a fost descoperit un zăcământ unic în Europa, datorită bogăției sale în aur nativ (liber). Aurul de la Musariu se găsea în cea mai mare parte sub formă vizibilă, asociat cu cuarţul, calcitul, arsenul şi unele sulfuri metalifere. Iar „miezul” muntelui era atât de bogat în aur, încât unele pepite descoperite aici atingeau dimensiuni uimitoare. Cel mai mare bulgăr de aur descoperit aici avea peste 50 de kilograme.

„La 6 decembrie 1947, s-a găsit o pepită de 53 de kilograme de aur masiv, într-o lentilă de minereu de o bogăţie excepţională. După cum relatează cei care au avut ocazia să lucreze la extragerea aurului din asemenea puncte de concentrare, spectacolul oferit de natură era fantastic. Pare de necrezut că este posibilă prezenţa atâtor forme, în care imaginaţia găseşte asemănări izbitoare de flori, plante, insecte, animale sau obiecte create de mâna omului”, arăta geologul Grigorie Verdeş, coordonator al volumului „Extaz şi agonie în mineritul zărăndean” (2015).

Circa 200 de tone de aur au produs minele din zona Bradului începând din 1884, anul înființării societății Ruda 12 Apostoli, care administra câmpul minier, și până în 2006, când ultima mină din Munții Metaliferi a fost închisă.

Alături de aur, cuprul a fost descoperit în cantități uriașe. Cea mai întinsă exploatare de cupru din zona Bradului a funcționat în anii ´80, în Valea Arsului. Alte peste 60 de minerale au fost identificate în regiunea minieră, potrivit site-ului mindat.org, una dintre cele mai mari baze de date destinată mineralelor și localităților, zăcămintelor și minelor acestora din întreaga lume.

Telurul din Săcărâmb

Tot în Munții Metaliferi, dar mai aproape de valea Mureșului, decât de cea a Crișului Alb, minele de aur din zona Băiţa – Certej - Săcărâmb din Hunedoara au o istorie de peste trei secole, iar în epoca de pionierat a mineritului, când aurul şi metalele preţioase puteau fi găsite la adâncimi mici în galeriile dăltuite în munţi, au atras familii de mineri din mai multe colţuri ale Europei.

Minele de aur din munții formați în urma erupțiilor vulcanice la Săcărâmbul au fost considerate în secolele XVIII – XIX cele mai rentabile din Europa. Nu numai aurul le făcea atractive, ci și varietatea de minerale descoperite în adâncurile munților formați, la fel ca și cei din zona Bradului, în urma erupțiilor vulcanice, din cele mai vechi timpuri.

În Săcărâmb a fost descoperit la sfârșitul secolului al XVIII-lea, unul dintre marile zăcăminte de telur din lume. Numit în trecut şi „aurum problematicum”, metalul de culoare alb-argintie, foarte sfărâmicios, poate fi utilizat pentru obţinerea unor aliaje în industria metalurgică, dar şi în industria energetică, aero-spaţială, militară, auto şi IT. Învelişul primei bombe atomice ar fi fost realizat din telur, potrivit unor istorici.

Alături de minereurile telurice, ca nagyágitul, sylvanitul, petzitul şi altele, în zăcămintele Săcărâmbului se găseau numeroase sulfuri, cu conţinut scăzut de metale preţioase.

Peste 40 de minerale, unele rare şi valoroase, au fost scoase la suprafaţă din adâncurile muntelui, arătau savanţii care în secolele trecute au cercetat Săcărâmbul. Cele mai des întâlnite minereuri sulfuroase erau sulful şi calcopirita, galena, boumonitul, luciul argintiu, magnetit, marcazitul (purtător de aur), arătau autorii volumului „Condiţiile geologice şi miniere de la Nagyag”, publicat în 1885 de Societatea Ungară de Ştiinţe ale Naturii.

Numărul tipurilor de minerale indicate în zona Certejul de Sus – Săcărâmb depășește o sută de elemente potrivit mindat.org.

„Săcărâmb reprezintă un mare zăcământ de minereu Au-Ag-Te cu rezerve estimate de 0,53 milioane uncii de aur. Mina are, de asemenea, singurele rezerve de telur și seleniu din România, având în jur de 10 milioane de tone cu gradul de 0,24 g/tonă pentru ambele elemente”, informează site-ul mindat.org.

Aur, argint și cupru

Până la mijlocul anilor 2000, toate exploatările din Munţii Metaliferi şi-au încetat activitatea: costurile mari de producţie, tehnologiile învechite şi mai puţin performante, lipsa potenţialului economic la vremea respectivă şi epuizarea zăcămintelor s-au numărat printre motivele care au dus la închiderea unităţilor miniere şi la disponibilizarea a mii de salariaţi.

Resursele minerale din zonă au continuat să stârnească interesul unor companii, iar mai multe câmpuri miniere au fost explorate în zona Bradului și a Certejului, în vederea deschiderea unor noi exploatări la suprafață și subterane.

Cel mai avansat dintre proiecte vizează perimetrul minier Rovina din apropierea Bradului. Potrivit companiei miniere Euro Sun, ar urma să fie extrase anual peste 2,3 tone de aur şi circa 9.000 de tone de cupru, în 17,2 ani de exploatare.

Un raport din 2018, prezentat de companie arăta că rezervele care pot fi extrase de la Rovina, în următorii 20 de ani, sunt estimate la cinci miliarde de dolari, statul urmând să colecteze redevenţe de peste 300 de milioane de dolari de la producător, respectiv de 6 la sută pentru aurul produs şi 5 la sută pentru cupru. Perimetrul este situat în Munţii Apuseni, fiind al doilea ca mărime din Europa, cu aproximativ 400 de milioane de tone de resurse confirmate.

În zona Certej - Săcărâmb, societatea Deva Gold SA a iniţiat încă din 2010 demersurile pentru deschiderea unei exploatări a minereurilor auro-argintifere, care vizau extragerea a circa 63,5 tone de aur şi alte 375 de tone de argint, valoarea zăcământului fiind estimată la aproape două miliarde de euro.