Ce s-a întâmplat cu dosarul traficului de monede dacice de aur al fostului custode din Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Curtea de Apel Alba Iulia a amânat pronunţarea unei sentinţe în dosarul în care fostul custode al Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Florin Delinescu, şi alţi trei inculpaţi sunt judecaţi pentru spălare de bani şi afaceri ilegale cu obiecte de patrimoniu, sustrase din Sarmizegetusa Regia.

Patru inculpaţi într-un dosar al comorilor dacice aşteaptă decizia finală a Curţii de Apel Alba Iulia, într-un proces în care sunt judecaţi pentru spălare de bani şi tranzacţii ilegale cu obiecte de patrimoniu (monede de aur) sustrase din Sarmizegetusa Regia.

Curtea de Apel a amânat pronunţarea unei sentinţe definitive în dosar, „pentru lipsa răspunsului la cererea de comisie rogatorie înaintată Curţii de Apel Constanţa”, a informat instanţa, iar procesul va continua în 7 decembrie.

În luna iunie a anului trecut, Tribunalul Hunedoara i-a condamnat pe Florin Delinescu (fost custode al sitului Ulpia Traiana Sarmizegetusa), Ioan Varga şi Gheorghe Gătăianţu în acest dosar, la câte trei ani de închisoare, cu suspendare, în timp ce al patrulea inculpat, Viorel Hârşan a primit un an şi jumătate de închisoare, cu suspendare. Decizia a fost contestaă iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Alba Iulia. Cei patru au fost acuzaţi că între anii 2010 şi 2013 au valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe loturi monetare aparţinând unor tezaure de monede Lysimach şi denari romani, sustrase în ultimii ani din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO.

Procurorii au recuperat trei monede din aur Lysimach şi alte 81 de monede antice din argint, care au fost depuse în custodia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Vă recomandăm şi:

Enigma nedescifrată a Sarmizegetusei Regia: ce soartă i se plănuia cetăţii antice în timpul „febrei aurului” din anii 1800

Documente vechi de două secole, cercetate de arheologi, scot la lumină evenimentele stranii care au schimbat soarta Sarmizegetusei Regia. În anii 1800, ruinele „oraşului necunoscut până atunci” au fost invadate de localnicii cuprinşi de febra aurului. O mărturie a vremii arată cum au reacţionat autorităţile faţă de noua descoperire şi ce planuri aveau cu cetatea.

Secretele aurului dacic: legătura ascunsă a marilor tezaure de Kosoni recuperate în ultimii ani, dezvăluită de o expertiză

O expertiză efectuată asupra ultimului mare tezaur de monede antice de tip Koson, recuperat de autorităţile române, oferă detalii neştiute până în prezent despre provenienţa acestuia şi confirmă legătura acestuia cu alte două tezaure de monede antice care s-au aflat în posesia traficanţilor de comori.

Secretul brăţării dacice recuperate într-o operaţiune periculoasă. Cum a fost capturat cămătarul care a vrut să vândă comoara cu 110.000 de euro

Comorile dacice de aur, descoperite în siturile din Munţii Orăştiei şi traficate pe piaţa neagră a antichităţilor, au stârnit de-a lungul timpului interesul şi fantezia publicului. Cea mai spectaculoasă acţiune de recuperare a unei brăţări antice a avut loc în Hunedoara. După o investigaţie complexă, la care au contribuit şi ofiţeri sub acoperire, autorităţile au intervenit în forţă pentru prinderea celui care o deţinea.

Misterul celui mai preţios colier dacic din aur, traficat pe piaţa neagră. Cum a fost recuperat tezaurul antic din Căpâlna

Unul dintre cele mai faimoase tezaure dacice recuperate în ultimii ani de autorităţile române, după ce a fost vândut pe piaţa neagră a antichităţilor, a fost colier de aur cu pandantive şi perechea de cercei din aur, furate din cetatea de la Căpâlna. Timp de aproape un deceniu, bijuteria antică a fost plimbată din mână în mână de traficanţii de artefacte.