Video Blocul muncitoresc din munți înghițit de pădure. Locul straniu din apropierea unui fost mare furnal VIDEO

Un bloc muncitoresc părăsit în munții Hunedoarei (video) a rămas locul emblematic al industriei miniere și metalurgice de pe valea Govâjdiei din Hunedoara. În apropierea sa, furnalul din Govâjdia a fost lăsat și el în ruină.

Un bloc muncitoresc ruinat și câteva construcții industriale de beton, ridicate în anii ’60 în jurul unei uriașe cariere de dolomită și dezafectate în anii 2000, au rămas abandonate în Crăciuneasa, un cătun aflat pe valea Govâjdiei din Hunedoara.

Blocul muncitoresc din Crăciuneasa, imaginea declinului zonei

Din loc în loc, agățate pe pantele abrupte și împădurite, casele și fostele cantoanele de pe vechea cale ferată Hunedoara – Ghelari, apar și ele aproape înghițite de pădurile care au crescut în voie la poalele stâncilor calcaroase, modelate de natură.

„Lumea a început să plece din aceste văi prin anii 2000, când cariera de dolomită Crăciuneasa a fost închisă, iar calea ferată până la Hunedoara, deschisă în 1902, nu a mai funcționat. Au mai rămas câteva familii și oameni vârstnici, dar unii s-au dus și ei în ultimii ani. Le-au rămas casele pustii, la fel ca blocul din Crăciuneasa”, povestește un localnic din Nădrab (Govâjdia).

În trecut, trenurile circulau ziua din oră în oră de la Crăciuneasa, pe valea Govâjdiei (video) și a Zlaștiului, spre combinatul siderurgic Hunedoara.

Traficul era intens, iar în vagoanele de călători își găseau loc muncitorii din Ținutul Pădurenilor care lucrau în trei schimburi în combinat.

„Era forfotă mare aici. Zilnic, prin fața casei mele – un fost canton – treceau trenuri pline cu oameni, cu dolomită, minereu, lemne și alte materiale. Pe dealuri, înspre Ghelari, erau câteva locuri de pășunat, unde oamenii duceau vacile. Dar în vale, locurile nu erau prielnice pentru agricultură și animale. E și un loc foarte rece iarna, soarele ajunge mai puțin, iar apropierea de râu face aerul și mai rece”, spune localnicul în vârstă de 78 de ani.

Fostul centru minier și metalurgic

În secolul al XIX-lea, valea Govâjdiei din Hunedoara, conectată cu minele de fier din Ghelari (video), devenise unul dintre marile centre metalurgice din Transilvania.

Furnalul din Govâjdia, alimentat cu minereu de fier din Munţii Poiana Ruscă și cu mangal produs din vastele păduri ale ținutului, producea anual peste 8.000 de tone de fontă cenuşie și fier.

În jurul anului 1.900, două centrale electrice funcționau pe valea Govâjdiei din Hunedoara, una în aval de furnal, la Cățănaș, și cealaltă, mai veche, în amonte, mai aproape de minele de la Ghelari.

Tot din primii ani ai secolului trecut, o cale ferată lega centrul minier de Hunedoara, trecând munții printr-un tunel de aproape 800 de metri.

Furnalul din Govâjdia (video) a fost închis definitiv în anii ’30, după 130 de ani de funcționare, iar rămășițele sale au fost declarate monument istoric. În 1969 a fost deschisă cariera de dolomită Crăciuneasa, care asigura materia primă pentru combinatul siderurgic.

La poalele ei a fost construit un bloc, unde erau cazați muncitorii din carieră. În apropiere, se afla stația finală a căii ferate miniere, locul unde zilnic, în anii ’80, porneau spre Hunedoara vagoanele încărcate cu zeci de tone de dolomită metalurgică.

Circa 25.000 de tone de dolomită erau extrase anual de la Crăciuneasa, la sfârșitul anilor ’80, înainte ca industria metalurgică să intre în declin.

În anii 2000, cariera de dolomită nu mai avea activitate, iar calea ferată îngustă a fost scoasă din uz.

Pe dealurile din împrejurimile Govâjdiei, minele de fier din Ghelari, minele de talc din Lelese și cariera de marmură din Alun au fost închise și ele, iar în vale, hidrocentrala din Cățănaș, uzina și minele de fier Teliuc împărtășeau aceeși soartă.