Autostrada cu cele mai lungi tuneluri pentru urşi, aşteptată de un deceniu. În ce stadiu este investiţia
0Au trecut 10 ani de când au intrat în şantier primii kilometri ai Autostrăzii A1 Lugoj – Deva, în lungime de 100 de kilometri. Un sector de nouă kilometri din autostradă a rămas neatins.
Un tronson de 9,13 kilometri de autostradă, care cuprinde 2,13 kilometri de tuneluri, a rămas de aproape un deceniu singurul sector nefinalizat din Autostrada A1 Lugoj – Deva.
Sectoarele Autostrăzii Lugoj – Deva sunt cuprinse în Autostrada A1 Nădlac – Bucureşti care măsoară 580 de kilometri, fiind cea mai lungă din ţară.
Contractul iniţial de execuţie pentru Secţiunea E a Lotului 2 al A1, cuprinsă între localităţile Margina (judeţul Timiş) şi Holdea (judeţul Hunedoara) a fost semnat în 2013.
Procedura a fost reluată, iar în prezent, după mai mulţi ani de blocaje şi întârzieri, proiectarea şi execuţia lucrărilor sunt în licitaţie publică.
Potrivit Companiei Naţionale de Infrastructură Rutieră (CNAIR), au fost depuse nouă oferte din partea unor companii şi a unor asocieri de firme pentru realizarea investiţiei estimată la 1,56 miliarde de lei, finanţată prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020.
Şase candidaţi pentru investiţia de 300 de milioane de euro
În 15 septembrie a fost finalizată etapa de precalificare a candidaţilor pentru realizarea acestui tronson, iar în următoarele zile CNAIR va anunţa cei şase constructori precalificaţi, ale căror oferte vor fi din nou evaluate, înainte de a fi anunţat câştigătorul licitaţiei publice. Potrivit graficului prezentat de CNAIR, în ianuarie 2022 va fi anunţat constructorul secţiunii de autostradă. După semnarea contractului, câştigătorii licitaţiei vor avea 48 de luni la dispoziţie pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor, iar după finalizarea lor, acestea vor avea o garanţie de minimum 60 de luni. Astfel, în 2025 românii ar putea circula pe întreaga autostradă Lugoj – Deva.
De un deceniu, autostrada din vestul României a intrat în şantier. În vara anului 2011 au început lucrările la primii 27,6 kilometri (Lotul 1) ai autostrăzii A1 Lugoj – Deva, în lungime totală de 100 de kilometri. Tronsonul rutier din vestul României a fost finalizat în decembrie 2013, cu o întârziere de nouă luni faţă de termenul prevăzut de contract, însă autorităţile îşi făceau speranţe că loturile 2, 3 şi 4 vor putea fi realizate într-un termen la fel de rezonabil.
Întârzieri în lanţ
Contractele de proiectare şi execuţie pentru celelalte trei tronsoane ale autostrăzii care traversează judeţele Hunedoara şi Timiş au fost semnate în toamna anului 2013, între fosta Companie Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi constructori. Toate lucrările, finanţate prin POIM 2014-2020, aveau termene de finalizare în luna mai 2016, care însă nu au fost respectate. În martie 2017 au fost deschişi traficului rutier 15 kilometri din Lotul 2, în august 2019 au fost inauguraţi 22 de kilometri ai Lotului 4, iar în decembrie 2009 alţi 21 de kilometri, din Lotul 3 al A1.
În 2017, fosta CNADNR (actuala Companie Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR) a fost nevoită să renunţe la execuţia unui sector de circa 10 kilometri, Secţiunea E din Lotul 2 al autostrăzii, pentru a lansa separat o procedură pentru proiectarea şi execuţia a două ecoducte, în lungime totală de peste doi kilometri.
Aşa-numitele pasaje pentru urşi au fost solicitate încă din 2010 de organizaţiile de mediu, printr-un memorandum transmis Comisiei Europene. Ele ar urma să faciliteze traversarea autostrăzii printr-un culoar verde, destinat carnivorelor mari din zona Munţilor Apuseni, a Defileului Mureşului şi a Munţilor Poiana Ruscă. Derularea licitaţiilor pentru proiectarea şi execuţia sectorului cu tuneluri, între Holdea şi Margina, a suferit întârzieri, în ciuda optimismului afişat de autorităţi şi politicieni.
„Teoretic, 2021 este cel mai pesimist termen să circulăm pe ambele tuburi ale autostrăzii. Varianta optimistă ar fi ca pe un singur tub să circulăm în 2020”, afirma în martie 2019, Narcis Neaga, fostul director al CNAIR.
Previziunile sale din urmă cu doi ani nu s-au dovedit întemeiate. Proiectul a fost scos la licitaţie în iunie 2019, însă până în luna martie 2021, licitaţia a intrat în blocaj, din cauza unor litigii dintre CNAIR şi fostul constructor Salini al Lotului 2, cel care a reclamat rezilierea abuzivă în 2017 a contractului. Cele două părţi au ajuns la un acord, iar licitaţia a putut fi reluată.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Cum a fost construit Tunelul Turdaş, cel mai spectaculos tunel feroviar din vestul României VIDEO